www/gnu po/manifesto.ro.po po/manifesto.transli...

[GNUN]

CVSROOT:        /web/www
Module name:    www
Changes by:     GNUN <gnun>     17/08/17 04:32:00

Modified files:
        gnu/po         : manifesto.ro.po manifesto.translist 
Added files:
        gnu            : manifesto.ro.html 
        gnu/po         : manifesto.ro-en.html 

Log message:
        Automatic update by GNUnited Nations.

CVSWeb URLs:
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/manifesto.ro.html?cvsroot=www&rev=1.1
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/po/manifesto.ro.po?cvsroot=www&r1=1.1&r2=1.2
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/po/manifesto.translist?cvsroot=www&r1=1.16&r2=1.17
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/po/manifesto.ro-en.html?cvsroot=www&rev=1.1

Patches:
Index: po/manifesto.ro.po
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/po/manifesto.ro.po,v
retrieving revision 1.1
retrieving revision 1.2
diff -u -b -r1.1 -r1.2
--- po/manifesto.ro.po  17 Aug 2017 07:32:39 -0000      1.1
+++ po/manifesto.ro.po  17 Aug 2017 08:32:00 -0000      1.2
@@ -6,15 +6,15 @@
 msgid ""
 msgstr ""
 "Project-Id-Version: manifesto.html\n"
-"POT-Creation-Date: 2017-07-07 18:33+0300\n"
+"POT-Creation-Date: 2015-06-02 12:55+0000\n"
 "PO-Revision-Date: 2017-07-07 20:59+0300\n"
+"Last-Translator: Răzvan Sandu <address@hidden>\n"
 "Language-Team: Romanian <address@hidden>\n"
+"Language: ro\n"
 "MIME-Version: 1.0\n"
 "Content-Type: text/plain; charset=UTF-8\n"
 "Content-Transfer-Encoding: 8bit\n"
 "X-Generator: Poedit 2.0.1\n"
-"Last-Translator: Răzvan Sandu <address@hidden>\n"
-"Language: ro\n"
 
 #. type: Content of: <title>
 msgid "The GNU Manifesto - GNU Project - Free Software Foundation"
@@ -58,9 +58,9 @@
 "a>."
 msgstr ""
 "Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să 
folosiți una "
-"dintre <a href=\"/distros.html\">distribuțiile "
-"GNU/Linux bazate 100% pe programe libere</a>. Despre cum puteți contribui, "
-"vedeți la <a href=\"help/help.html\">http://www.gnu.org/help</a>."
+"dintre <a href=\"/distros.html\">distribuțiile GNU/Linux bazate 100% pe "
+"programe libere</a>. Despre cum puteți contribui, vedeți la <a href=\"help/"
+"help.html\">http://www.gnu.org/help</a>."
 
 #. type: Content of: <p>
 msgid ""
@@ -72,13 +72,12 @@
 "open-source-misses-the-point.html\">amoral approach</a> to the same field."
 msgstr ""
 "Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. <em>Free "
-"Software Movement</em> – n.t.), o campanie pentru <a href=\""
-"/philosophy/free-sw.html\">libertatea utilizatorilor de programe</a>. "
-"Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul 
<em>„open-source”</em> - "
-"acest termen a fost inventat în 1998 de către oameni care sunt în dezacord 
"
-"cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc pentru a promova o <a href="
-"\"/philosophy/open-source-misses-the-point.html"
-"\">viziune amorală</a> asupra aceluiași domeniu."
+"Software Movement</em> – n.t.), o campanie pentru <a 
href=\"/philosophy/free-"
+"sw.html\">libertatea utilizatorilor de programe</a>. Constituie o greșeală "
+"să asociați GNU cu termenul <em>„open-source”</em> - acest termen a 
fost "
+"inventat în 1998 de către oameni care sunt în dezacord cu valorile etice 
ale "
+"Mișcării. Ei îl folosesc pentru a promova o <a href=\"/philosophy/open-"
+"source-misses-the-point.html\">viziune amorală</a> asupra aceluiași 
domeniu."
 
 #. type: Content of: <h3>
 msgid "What's GNU? Gnu's Not Unix!"
@@ -256,9 +255,8 @@
 "GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să modifice 
"
 "și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să "
 "restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările <a 
href="
-"\"/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"
-"\">proprietare</a> nu vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate 
versiunile "
-"de GNU vor rămâne libere."
+"\"/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware\">proprietare</a> nu vor "
+"fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne 
libere."
 
 #. type: Content of: <h3>
 msgid "Why Many Other Programmers Want to Help"
@@ -331,8 +329,8 @@
 "proiecte de mare prioritate</a> și în cea de <a href=\"http://savannah.gnu.";
 "org/people/?type_id=1\">proiecte pentru care GNU are nevoie de ajutor</a>, "
 "lista generală a pachetelor de programe GNU. Pentru a afla alte moduri în "
-"care puteți ajuta, citiți <a href=\"/help/help.html"
-"\">ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului de operare 
GNU</a>.)"
+"care puteți ajuta, citiți <a href=\"/help/help.html\">ghidul pentru cei 
care "
+"vor să ofere ajutor sistemului de operare GNU</a>.)"
 
 #. type: Content of: <p>
 msgid ""
@@ -1090,10 +1088,9 @@
 
 #. type: Content of: <p>
 msgid ""
-"People with new ideas could distribute programs as freeware<a href="
-"\"#f7\">(9)</a>, asking for donations from satisfied users, or selling "
-"handholding services.  I have met people who are already working this way "
-"successfully."
+"People with new ideas could distribute programs as freeware<a href=\"#f7\">"
+"(9)</a>, asking for donations from satisfied users, or selling handholding "
+"services.  I have met people who are already working this way successfully."
 msgstr ""
 "Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca "
 "„freeware”<a href=\"#f7\">(9)</a> , solicitând donații de la 
utilizatorii "
@@ -1253,9 +1250,8 @@
 "Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu făcusem încă 
separarea "
 "clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi 
recomandăm "
 "evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe libere. "
-"Vedeți <a href=\"/philosophy/words-to-avoid."
-"html#GiveAwaySoftware\">„Cuvinte și fraze care produc confuzie”</a> 
pentru "
-"mai multe explicații."
+"Vedeți <a 
href=\"/philosophy/words-to-avoid.html#GiveAwaySoftware\">„Cuvinte "
+"și fraze care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații."
 
 #. type: Content of: <ol><li>
 msgid ""
@@ -1283,8 +1279,8 @@
 "Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani Free 
Software "
 "Foundation (<em>„Fundația pentru Programe Libere”</em>, prescurtat FSF - 
n."
 "t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de "
-"distribuire propriu. Puteți <a href=\"/order/order.html"
-"\">comanda obiecte de la FSF</a> pentru a-i sprijini activitatea."
+"distribuire propriu. Puteți <a href=\"/order/order.html\">comanda obiecte de 
"
+"la FSF</a> pentru a-i sprijini activitatea."
 
 #. type: Content of: <ol><li>
 msgid ""
@@ -1426,10 +1422,9 @@
 #. type: Content of: <div><div>
 msgid "*GNUN-SLOT: TRANSLATOR'S CREDITS*"
 msgstr ""
-"A translation by Răzvan Sandu "
-"&lt;<a href=\"mailto:address@hidden";>address@hidden</a>&gt; "
-"/ Traducere de Răzvan Sandu "
-"&lt;<a href=\"mailto:address@hidden";>address@hidden</a>&gt; "
+"A translation by Răzvan Sandu &lt;<a href=\"mailto:address@hidden";
+"\">address@hidden</a>&gt; / Traducere de Răzvan Sandu &lt;<a href="
+"\"mailto:address@hidden";>address@hidden</a>&gt; "
 
 #. timestamp start
 #. type: Content of: <div><p>

Index: po/manifesto.translist
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/po/manifesto.translist,v
retrieving revision 1.16
retrieving revision 1.17
diff -u -b -r1.16 -r1.17
--- po/manifesto.translist      12 Apr 2016 15:42:09 -0000      1.16
+++ po/manifesto.translist      17 Aug 2017 08:32:00 -0000      1.17
@@ -19,6 +19,7 @@
 <span dir="ltr"><a lang="nl" hreflang="nl" 
href="/gnu/manifesto.nl.html">Nederlands</a>&nbsp;[nl]</span> &nbsp;
 <span dir="ltr"><a lang="pl" hreflang="pl" 
href="/gnu/manifesto.pl.html">polski</a>&nbsp;[pl]</span> &nbsp;
 <span dir="ltr"><a lang="pt-br" hreflang="pt-br" 
href="/gnu/manifesto.pt-br.html">português&nbsp;do&nbsp;Brasil</a>&nbsp;[pt-br]</span>
 &nbsp;
+<span dir="ltr"><a lang="ro" hreflang="ro" 
href="/gnu/manifesto.ro.html">română</a>&nbsp;[ro]</span> &nbsp;
 <span dir="ltr"><a lang="ru" hreflang="ru" 
href="/gnu/manifesto.ru.html">русский</a>&nbsp;[ru]</span> &nbsp;
 <span dir="ltr"><a lang="sq" hreflang="sq" 
href="/gnu/manifesto.sq.html">Shqip</a>&nbsp;[sq]</span> &nbsp;
 <span dir="ltr"><a lang="sr" hreflang="sr" 
href="/gnu/manifesto.sr.html">српски</a>&nbsp;[sr]</span> &nbsp;
@@ -46,6 +47,7 @@
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="nl" hreflang="nl" 
href="/gnu/manifesto.nl.html" title="Nederlands" />
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="pl" hreflang="pl" 
href="/gnu/manifesto.pl.html" title="polski" />
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="pt-br" hreflang="pt-br" 
href="/gnu/manifesto.pt-br.html" title="português do Brasil" />
+<link rel="alternate" type="text/html" lang="ro" hreflang="ro" 
href="/gnu/manifesto.ro.html" title="română" />
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="ru" hreflang="ru" 
href="/gnu/manifesto.ru.html" title="русский" />
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="sq" hreflang="sq" 
href="/gnu/manifesto.sq.html" title="Shqip" />
 <link rel="alternate" type="text/html" lang="sr" hreflang="sr" 
href="/gnu/manifesto.sr.html" title="српски" />

Index: manifesto.ro.html
===================================================================
RCS file: manifesto.ro.html
diff -N manifesto.ro.html
--- /dev/null   1 Jan 1970 00:00:00 -0000
+++ manifesto.ro.html   17 Aug 2017 08:32:00 -0000      1.1
@@ -0,0 +1,799 @@
+<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/gnu/manifesto.en.html" -->
+
+<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
+<!-- Parent-Version: 1.77 -->
+
+<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
+<title>Manifestul GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title>
+
+<!--#include virtual="/gnu/po/manifesto.translist" -->
+<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
+<h2>Manifestul GNU</h2>
+
+<p> Manifestul GNU (prezentat în cele ce urmează) a fost scris de <a
+href="http://www.stallman.org/";>Richard Stallman</a>în 1985 pentru a cere
+ajutor la dezvoltarea sistemului de operare GNU. O parte a textului a fost
+reprodusă după anunțul original, publicat în 1983. În cursul anului 1987,
+documentul a suferit actualizări minore, pentru a fi reflectate noutățile
+apărute între timp; după acel moment, a-l lăsa neschimbat pare să fie cea
+mai bună soluție.</p>
+
+<p>De atunci, am devenit conștienți de unele neînțelegeri frecvente, pe 
care
+folosirea unei anume terminologii le poate evita. Notele de subsol, adăugate
+manifestului începând cu anul 1993, ajută la clarificarea acestor 
aspecte.</p>
+
+<p>Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să 
folosiți una
+dintre <a href="/distros.html">distribuțiile GNU/Linux bazate 100% pe
+programe libere</a>. Despre cum puteți contribui, vedeți la <a
+href="help/help.html">http://www.gnu.org/help</a>.</p>
+
+<p>Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. <em>Free
+Software Movement</em> – n.t.), o campanie pentru <a
+href="/philosophy/free-sw.html">libertatea utilizatorilor de
+programe</a>. Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul
+<em>„open-source”</em> - acest termen a fost inventat în 1998 de către
+oameni care sunt în dezacord cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc
+pentru a promova o <a
+href="/philosophy/open-source-misses-the-point.html">viziune amorală</a>
+asupra aceluiași domeniu.</p>
+
+<h3 id="whats-gnu">Ce este GNU? Gnu nu este Unix!</h3>
+
+<p>
+   GNU, care înseamnă „Gnu nu este Unix”, este numele unui sistem de 
programe
+complet compatibil cu Unix, pe care îl scriu ca să îl ofer liber <a
+href="#f1">(1)</a> oricui are nevoie să-l folosească (cuvântul englezesc
+utilizat de autor este <em>„free”</em>, care are semnificație ambiguă,
+fiindcă poate însemna atât <em>„liber”</em>, cât și 
<em>„gratis”</em> -
+n.t.). Mă ajută alți câțiva voluntari. Contribuții constând în timp, 
bani,
+programe și echipamente ne sunt foarte necesare.</p>
+
+<p>
+   Până acum avem editorul Emacs, care oferă limbajul Lisp pentru 
introducerea
+comenzilor sale, un corector de cod-sursă (<em>„debugger”</em>), un
+generator de analizoare compatibile cu yacc, un editor de legături și
+aproximativ 35 de programe utilitare. Un <em>shell</em> (interpretor de
+comenzi) este aproape gata. Un compilator C nou, portabil și capabil de
+optimizări, s-a compilat singur și ar putea fi lansat anul acesta. Există un
+nucleu (<em>„kernel”</em>) de bază, dar sunt necesare mai multe funcții
+pentru a putea simula funcționarea Unix-ului. Când nucleul și compilatorul
+vor fi gata, va deveni posibil să se distribuie celor interesați un sistem
+GNU potrivit pentru dezvoltarea de programe. Vom folosi <em>TeX</em> ca
+instrument pentru prelucrarea de text, dar se lucrează și la o variantă de
+<em>nroff</em>. De asemenea, vom folosi sistemul <em>X Window</em>, care
+este liber și portabil. După aceea, vom adăuga un <em>Common Lisp</em>
+portabil, un joc <em>Empire</em>, un editor de tabele de calcul și sute de
+alte lucruri, plus documentație în format electronic
+(engl. <em>„online”</em> - în momentul publicării acestui text,
+„documentație online” nu putea însemna documentație disponibilă pe 
World
+Wide Web, fiindcă acesta nu luase naștere încă, ci documentație în format
+electronic, disponibilă pentru a putea fi citită pe calculatorul local sau
+pentru a putea fi copiată prin rețea - n.t.). Sperăm să putem oferi, în 
cele
+din urmă, orice componentă utilă care, în mod normal, este livrată 
împreună
+cu Unix - și chiar mai mult decât atât.</p>
+
+<p>
+   GNU va fi capabil să ruleze programe Unix, dar nu va fi identic cu Unix. 
Vom
+face toate îmbunătățirile pe care le considerăm convenabile, pe baza
+experienței noastre cu alte sisteme de operare. În particular, plănuim să
+avem nume mai lungi de fișiere, cu număr de versiune, un sistem de fișiere
+garantat împotriva distrugerii accidentale, probabil o funcție de completare
+a numelor de fișier, lucru cu ecrane independente de tipul terminalului și,
+la urmă, poate și un sistem de ferestre bazat pe Lisp, în care mai multe
+programe Lisp și Unix să poată împărți ecranul. Atât C, cât și Lisp 
vor fi
+disponibile ca limbaje pentru programarea sistemului. Vom încerca să oferim
+UUCP, sistemul Chaosnet de la MIT și Internet, ca protocoale pentru
+comunicații.</p>
+
+<p>
+   La început, GNU este destinat să ruleze pe mașini de calcul din clasa
+68000/16000 cu memorie virtuală, ele fiind cele pe care obiectivul e cel mai
+simplu de atins. Efortul suplimentar pentru a-l face să funcționeze pe
+mașini mai puțin puternice va fi lăsat în seama celor care vor dori să-l
+folosească pe astfel de calculatoare.</p>
+
+<p>
+   Pentru a evita o încurcătură de nedescris, vă rugăm să pronunțați
+<em>g</em>-ul din numele „GNU” când vine vorba de numele proiectului.</p>
+
+<h3 id="why-write">De ce trebuie să scriu GNU</h3>
+
+<p>
+   Consider că regula de aur este următoarea: dacă un program îmi place, am
+obligația să îl împart și cu alții cărora le place. Furnizorii de 
programe
+vor să dezbine utilizatorii și să-i cucerească, făcându-i să accepte 
că nu
+trebuie să împartă nimic cu alții. Eu refuz să încalc astfel 
solidaritatea
+cu ceilalți utilizatori. Nu pot semna, cu bună credință, un acord de
+confidențialitate sau unul pentru licențierea programului. Ani întregi am
+militat, în interiorul Laboratorului de Inteligență Artificială, ca să nu 
se
+dea curs acestor tendințe și altor lucruri neplăcute, dar până la urmă 
s-a
+depășit măsura: nu pot rămâne într-o instituție unde astfel de treburi 
se
+fac în numele meu, dar împotriva voinței mele.</p>
+
+<p>
+   Așa că, pentru a putea continua să utilizez calculatoarele fără să-mi 
pătez
+obrazul, am hotărât să acumulez o cantitate suficientă de programe libere,
+astfel încât să pot supraviețui fără nici un program ne-liber. Am 
demisionat
+din Laboratorul de Inteligență Artificială ca să privez MIT de orice
+argument juridic cu care să mă împiedice să dăruiesc oricui sistemul 
GNU.<a
+href="#f2a">(2)</a></p>
+
+<h3 id="compatible">De ce GNU va fi compatibil cu Unix</h3>
+
+<p>
+   Pentru mine, Unix nu reprezintă sistemul ideal, dar nu e de
+aruncat. Trăsăturile generale ale Unix-ului par să fie bune și cred că pot
+completa ce îi lipsește fără să le afectez. Iar pentru adoptare,
+compatibilitatea cu Unix ar fi un avantaj pentru mulți.</p>
+
+<h3 id="available">Cum va fi disponibil GNU</h3>
+
+<p>
+   GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să 
modifice
+și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să
+restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările <a
+href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietare</a> nu
+vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne
+libere.</p>
+
+<h3 id="why-help">De ce mulți alți programatori vor să ne ajute</h3>
+
+<p>
+   Am găsit mulți programatori care sunt încântați de GNU și vor să dea 
o mână
+de ajutor.</p>
+
+<p>
+   Multor programatori le displace comercializarea programelor de sistem. Poate
+că asta îi ajută să câștige mai mulți bani, dar, în general, le impune 
să
+fie în conflict cu alți programatori, în loc să se simtă camarazi. Gestul
+fundamental de prietenie între programatori este împărțirea programelor; 
în
+esență, mecanismele comerciale utilizate acum îi împiedică pe aceștia 
să-i
+trateze pe ceilalți ca pe prieteni. Cumpărătorul de programe are de ales
+între prietenie și a respecta legea. Natural, mulți hotărăsc că prietenia
+este mai importantă. Dar cei care pun legea pe primul loc nu se simt
+confortabil în nici una dintre ipostaze. Ei devin cinici și se gândesc că
+programarea reprezintă doar un mod de a face bani.</p>
+
+<p>
+   Dezvoltând și utilizând GNU în loc de programe proprietare, putem fi
+prietenoși cu toată lumea fără a încălca legea. În plus, GNU servește 
ca un
+exemplu care să-i inspire pe alții și ca drapel în jurul căruia să se 
adune
+cei care vor să împartă lucruri, alături de noi. Asta ne poate da un
+sentiment de armonie imposibil de atins dacă am utiliza programe
+ne-libere. Pentru circa jumătate dintre programatorii cu care țin legătura,
+e o bucurie importantă, pe care banii n-o pot înlocui.</p>
+
+<h3 id="contribute">Cum puteți contribui</h3>
+
+<blockquote>
+<p>
+(În zilele noastre, pentru a găsi teme de programare la care să lucrați,
+vedeți în <a href="http://fsf.org/campaigns/priority-projects";>lista de
+proiecte de mare prioritate</a> și în cea de <a
+href="http://savannah.gnu.org/people/?type_id=1";>proiecte pentru care GNU
+are nevoie de ajutor</a>, lista generală a pachetelor de programe
+GNU. Pentru a afla alte moduri în care puteți ajuta, citiți <a
+href="/help/help.html">ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului
+de operare GNU</a>.)
+</p>
+</blockquote>
+
+<p>
+   Solicit fabricanților de calculatoare donații constând în mașini de 
calcul
+și bani. Solicit persoanelor fizice donații în programe și muncă.</p>
+
+<p>
+   O consecință la care vă puteți aștepta dacă donați calculatoare este 
aceea
+că sistemul GNU va rula pe ele mai curând. Sistemele de calcul trebuie să
+fie complete, gata de utilizare, agrementate pentru folosirea într-o zonă
+rezidențială; nu trebuie să necesite metode sofisticate de răcire sau de
+alimentare electrică.</p>
+
+<p>
+   Am cunoscut foarte mulți programatori dispuși să contribuie cu muncă
+ocazională la GNU. Pentru cele mai multe proiecte, o asemenea muncă
+distribuită ar fi foarte greu de coordonat, iar părțile de program scrise
+independent nu ar funcționa împreună. Dar, pentru înlocuirea Unix, ca
+sarcină anume, problema nu există. Un sistem Unix complet conține sute de
+programe utilitare, fiecare având documentație separată. Majoritatea
+specificațiilor interfețelor sunt impuse de necesitatea compatibilității cu
+Unix. Dacă fiecare persoană contribuitoare poate scrie câte un program
+compatibil, care să înlocuiască un utilitar Unix, atunci programele vor
+funcționa corespunzător când sunt puse împreună. Chiar dacă admitem că
+Murphy o să dea naștere câtorva probleme neașteptate, asamblarea
+componentelor va constitui o sarcină rezolvabilă. (Nucleul necesită o
+comunicare mai strânsă și va fi scris de un grup mai mic de persoane, bine
+integrat.)</p>
+
+<p>
+   Dacă voi obține donații în bani, poate voi putea angaja câțiva oameni 
care
+să lucreze cu program normal sau redus. Salariile nu vor fi mari, după
+standardele programatorilor, dar caut persoane pentru care spiritul de
+construire a unei comunități să fie la fel de important ca și dorința de a
+produce bani. Privesc asta ca pe o cale de a permite unor oameni dedicați
+să-și consacre întreaga energie lucrului la GNU, scutindu-i de necesitatea
+de a-și câștiga traiul în alte moduri.</p>
+
+<h3 id="benefit">De ce vor avea de câștigat toți utilizatorii de 
calculatoare</h3>
+
+<p>
+   Odată ce GNU este scris, va deveni posibil pentru oricine să obțină 
liber
+programe de sistem de bună calitate, exact ca pe aer.<a href="#f2">(3)</a></p>
+
+<p>
+   Asta înseamnă mult mai mult decât a scuti fiecare utilizator de plata 
unei
+licențe Unix. Înseamnă că cea mai mare parte a efortului de programare ce 
se
+risipește pentru scrierea programelor de sistem duplicate poate fi
+evitat. În schimb, efortul poate fi îndreptat către producerea de programe
+de vârf.</p>
+
+<p>
+   Codul-sursă complet al sistemului va fi disponibil oricui. În 
consecință, un
+utilizator care va avea nevoie să îi aducă o modificare va putea s-o opereze
+el însuși sau să angajeze un programator sau o firmă să o facă. 
Utilizatorii
+nu vor mai fi la mila unei companii care, deținând monopolul surselor, este
+și singura care le poate modifica.</p>
+
+<p>
+   Școlile vor putea oferi un mediu mult mai educativ, încurajându-și 
elevii să
+studieze și să îmbunătățească programul-sursă al sistemului. 
Laboratorul de
+calculatoare de la Harvard obișnuia să impună o regulă conform căreia nici
+un program nu putea fi instalat acolo dacă sursele sale nu erau disponibile
+publicului; ei au respectat într-adevăr această politică, refuzând să
+instaleze unele programe. Personal, m-am simțit foarte inspirat de lucrul
+ăsta.</p>
+
+<p>
+   În fine, va fi eliminată bătaia de cap necesară pentru a vă lămuri 
cine
+anume deține programele de sistem și ce vă este sau nu vă este îngăduit 
să
+faceți cu ele.</p>
+
+<p>
+   Mecanismele necesare pentru a-i determina pe oameni să plătească pentru
+folosirea unui anumit program, inclusiv cel de licențiere a copiilor, induc
+întotdeauna un cost social uriaș, din cauza greutății de a determina cât
+(adică, pentru care programe anume) trebuie să plătească fiecare. Numai un
+stat polițienesc poate obliga pe toată lumea să utilizeze mecanismele
+amintite. Imaginați-vă o stație spațială la bordul căreia aerul ar trebui
+fabricat cu costuri importante: a factura un anumit număr de litri de aer
+fiecărei persoane care respiră poate fi o metodă onestă, dar purtarea unei
+măști de gaze cu contor, zi și noapte, devine intolerabilă chiar și pentru
+unul care și-ar permite să plătească factura. Iar amplasarea de camere TV
+peste tot, pentru a detecta dacă cineva își scoate masca, ar fi
+scandaloasă. E mai bine să finanțăm instalația de producere a aerului
+dintr-o taxă fixă pe cap de locuitor și să renunțăm la măști.</p>
+
+<p>
+   Pentru un programator, a copia toate elementele unui program este la fel de
+natural ca și a respira - și la fel de productiv. De aceea, trebuie să fie
+și la fel de liber.</p>
+
+<h3 id="rebutted-objections">Câteva critici ușor de demontat la adresa 
obiectivelor GNU</h3>
+
+<p id="support">
+<strong>„Nimeni n-o să-l utilizeze dacă e pe gratis, pentru că asta 
înseamnă
+că nu se poate conta pe ajutorul furnizorului.”</strong></p>
+
+<p>
+<strong>„Ești obligat să ceri bani pentru program, ca plată pentru 
asistența
+pe care o acorzi.”</strong></p>
+
+<p>
+   Dacă publicul preferă să plătească pentru GNU plus acordarea de 
servicii
+adăugate în loc să obțină GNU gratis fără aceste servicii, atunci o 
companie
+care va furniza serviciile celor care au obținut GNU „la liber” trebuie 
să
+fie profitabilă.<a href="#f3">(4)</a></p>
+
+<p>
+   E necesar să facem distincția între ajutor materializat ca muncă
+propriu-zisă de programare și simpla îndrumare. Pe primul nu se poate conta,
+din partea unui vânzător de programe. Dacă o problemă tehnică de care vă
+izbiți nu este întâlnită de suficienți alți oameni, furnizorul o să vă
+trimită la plimbare.</p>
+
+<p>
+   Dacă afacerea Dvs. are nevoie să poată conta permanent pe asistență, 
singura
+soluție este să dețineți toate programele-sursă și uneltele necesare. În
+cazul ăsta, puteți angaja orice persoană disponibilă care să intervină 
în
+caz că apar probleme; nu sunteți la mila nimănui. În ce privește Unix,
+prețul programelor-sursă face ca o asemenea opțiune să iasă din calcul,
+pentru majoritatea firmelor. În cazul GNU, lucrurile vor fi simple. Este
+posibil să nu aveți la îndemână persoana competentă, dar această 
problemă nu
+poate fi imputată modelului de distribuire. GNU nu înlătură toate 
problemele
+lumii, ci numai unele dintre ele.</p>
+
+<p>
+   Pe de altă parte, utilizatorii care nu știu nimic despre calculatoare au
+nevoie de ajutor: trebuie făcute, în locul lor, lucruri pe care le-ar putea
+face ușor și singuri, dar nu știu cum.</p>
+
+<p>
+   Astfel de servicii pot fi oferite numai de firmele de asistență și
+reparații. Dacă este adevărat că utilizatorii ar prefera să cheltuiască 
bani
+pe un produs însoțit de un serviciu de asistență, atunci ei vor fi 
dispuși,
+de asemenea, să cumpere asistența atunci când au primit produsul
+gratis. Firmele de servicii vor concura în ceea ce privește calitatea și
+prețul: utilizatorii nu vor fi ținuți captivi de niciuna dintre ele. Pe de
+altă parte, aceia dintre noi care nu avem nevoie de asistență vom putea
+utiliza produsul fără s-o plătim.</p>
+
+<p id="advertising">
+<strong>„Nu vă puteți adresa prea multor clienți fără a avea 
publicitate și
+va trebui să cereți bani pentru program ca s-o suportați.”</strong></p>
+
+<p>
+<strong>„Nu are rost să faci publicitate unui program pe care lumea îl 
poate
+obține gratis.”</strong></p>
+
+<p>
+   Există forme de publicitate gratuită sau foarte ieftină care pot fi 
folosite
+pentru a face destui utilizatori de calculatoare să afle despre un lucru cum
+e GNU. Dar poate fi adevărat că putem ajunge la mai mulți utilizatori de
+microcalculatoare prin intermediul publicității. Dacă lucrurile stau
+într-adevăr așa, o firmă care s-ar ocupa cu vânzarea prin poștă a 
copiilor
+sistemului GNU ar trebui să aibă suficient succes comercial ca să poată
+plăti pentru a-i face reclamă - și nu numai atât. În felul ăsta, numai
+utilizatorii care beneficiază de publicitate vor plăti pentru ea.</p>
+
+<p>
+   În celălalt caz, dacă mulți vor obține GNU de la prieteni și 
companiile de
+acest fel nu vor avea succes comercial, va însemna că publicitatea nu era
+într-adevăr necesară pentru a răspândi sistemul GNU. De ce s-ar împotrivi
+cei care propovăduiesc piața liberă ca ea să decidă toate aceste 
aspecte?<a
+href="#f4">(4)</a></p>
+
+<p id="competitive">
+<strong>„Compania mea are nevoie de un sistem de operare proprietar ca să
+obțină un avantaj în competiția de piață.”</strong></p>
+
+<p>
+   Apariția GNU va scoate sistemele de operare din domeniul competiției
+comerciale. Nu veți putea obține un avantaj competițional în zona asta, dar
+nici concurenții Dvs. nu vor putea obține unul asupra Dvs. Veți concura în
+alte domenii, iar în ăsta vă veți bucura de avantaje reciproce. Dacă firma
+Dvs. vinde sisteme de operare, n-o să vă placă GNU, însă greutățile vă
+privesc. Dacă firma se ocupă cu altceva, GNU vă poate scuti de 
constrângerea
+de a intra în afacerea costisitoare a vânzării de sisteme de operare.</p>
+
+<p>
+   Aș vrea să văd că dezvoltarea GNU este ajutată prin donații de la 
mulți
+producători și utilizatori, micșorând astfel costurile pentru toți cei
+implicați.<a href="#f5">(6)</a></p>
+
+<p id="deserve">
+<strong>„Programatorii nu merită o recompensă pentru creativitatea
+lor?”</strong></p>
+
+<p>
+   Dacă există ceva care merită recompensat, acest lucru este contribuția
+socială. Creativitatea poate reprezenta o contribuție socială, dar numai
+dacă societății i se permite să-i folosească liber rezultatele. Dacă
+programatorii merită să fie recompensați pentru că scriu programe
+inovatoare, în aceeași măsură ei merită să fie pedepsiți când le
+restricționează utilizarea.</p>
+
+<p id="reward">
+<strong>„Nu ar trebui să poată programatorul să ceară o recompensă 
pentru
+creația lui?”</strong></p>
+
+<p>
+   Nu este nimic greșit în a vrea să fii plătit pentru munca ta sau în a 
căuta
+să-ți maximizezi veniturile, atâta timp cât nu utilizezi mijloace
+distructive pentru asta. Dar mijloacele uzual folosite azi în domeniul
+programării se bazează pe distrugere.</p>
+
+<p>
+   A stoarce bani de la utilizatorii unui program, prin restricționarea
+utilizării lui, înseamnă distrugere pentru că restricțiile reduc, 
cantitativ
+și calitativ, felul în care programul poate fi folosit. Un astfel de lucru
+micșorează beneficiul pe care omenirea îl poate obține de pe urma
+programului. Acolo unde se face o alegere intenționată de a restricționa,
+consecințele negative apărute reprezintă distrugere deliberată.</p>
+
+<p>
+   Motivul pentru care un bun cetățean nu trebuie să utilizeze astfel de
+mijloace distructive pentru a deveni mai bogat este acela că, dacă toți am
+proceda așa, am deveni toți mai săraci, prin distrugeri reciproce. Asta
+înseamnă etică kantiană; altfel spus, regula de aur. Nu-mi plac 
consecințele
+care apar dacă toată lumea dosește informație, așa că am să consider 
că e
+rău dacă cineva o face. În particular, dorința cuiva de a fi recompensat
+pentru creativitate nu scuză faptul de a priva omenirea, în sens larg, de
+obiectul creat, în tot sau în parte.</p>
+
+<p id="starve">
+<strong>„Nu vor muri programatorii de foame?”</strong></p>
+
+<p>
+   Aș putea răspunde că nimeni nu este obligat să devină programator. Cei 
mai
+mulți dintre noi nu putem câștiga bani stând pe stradă și cerșind. Dar 
nu
+suntem condamnați să stăm pe stradă și să cerșim, ajungând muritori de
+foame. Pur și simplu ne ocupăm cu altceva.</p>
+
+<p>
+   Însă un asemenea răspuns ar fi greșit, fiindcă acceptă premisa 
tacită a
+interlocutorului: aceea că fără proprietatea asupra programelor,
+programatorii n-ar putea să câștige nici măcar un cent. Se acreditează 
ideea
+că e totul sau nimic.</p>
+
+<p>
+   Adevăratul motiv pentru care programatorii nu vor muri de foame este că 
vor
+putea în continuare să fie plătiți pentru munca lor: doar că nu vor mai fi
+plătiți atât de mult ca acum.</p>
+
+<p>
+   Restricționarea copierii nu reprezintă singurul mod de a face afaceri cu
+programe. Este cea mai întâlnită metodă<a href="#f8">(7)</a> pentru că 
aduce
+cei mai mulți bani. Dacă ea ar fi interzisă, sau dacă nu ar fi agreată de
+către client, afacerile cu programe ar trece la alte moduri de organizare,
+care acum sunt folosite mai rar. Există întotdeauna multe feluri în care
+poți organiza orice tip de afacere.</p>
+
+<p>
+   Probabil că, pe noile baze, programarea nu ar mai fi atât de lucrativă ca
+acum. Dar asta nu reprezintă un argument împotriva schimbării. Nu e
+considerat o nedreptate faptul că vânzătorii dintr-un magazin au salariile
+pe care le au în prezent. Dacă și cu programatorii s-ar întâmpla la fel,
+nici atunci n-ar fi o nedreptate. (În practică, ei ar câștiga considerabil
+mai mult decât vânzătorii.)</p>
+
+<p id="right-to-control">
+<strong>„Oamenii nu au dreptul să controleze felul cum este folosită 
creația
+lor?”</strong></p>
+
+<p>
+„Controlul asupra utilizării ideilor cuiva” înseamnă, de fapt, control
+asupra vieților altor oameni; de obicei, el este folosit ca să le facă
+acelora viețile mai dificile.</p>
+
+<p>
+   Cei care au studiat atent problema drepturilor de proprietate 
intelectuală<a
+href="#f6">(8)</a> (cum ar fi avocații) spun că nu există un drept intrinsec
+la așa ceva. Tipurile de pretinse drepturi de proprietate intelectuală pe
+care le recunosc autoritățile au fost create de legi anumite, cu scopuri
+anume.</p>
+
+<p>
+   De exemplu, sistemul de brevete de invenție (sau „sistemul de patente”;
+cuvântul englezesc este <em>„patents”</em> - n.t.) a fost creat pentru a-i
+încuraja pe inventatori să facă publice detaliile invențiilor lor. Scopul
+lui era mai mult să ajute societatea decât să îi ajute pe autori. La
+momentul acela, durata de 17 ani a unui brevet de invenție era scurtă în
+comparație cu ritmul în care avansau lucrurile. Brevetele reprezintă un
+subiect de discuție doar între fabricanți, pentru care costul și efortul
+obținerii unei licențe înseamnă puțin în comparație cu cele pentru
+organizarea producției; de aceea, de cele mai multe ori, brevetele nu făceau
+rău. Ele nu reprezentau o piedică pentru majoritatea persoanelor care
+utilizează produse patentate.</p>
+
+<p>
+   Ideea de drepturi de autor (engl. <em>„copyright”</em> - n.t.) nu 
exista în
+vechime, când autorii copiau frecvent unul de la altul pasaje întregi din
+lucrările de non-ficțiune. Acest obicei era util și reprezintă singura cale
+pe care au ajuns până la noi lucrările multora, fie și în parte. Sistemul 
de
+drepturi de autor a fost creat cu scopul expres de a încuraja asumarea
+paternității lucrărilor. În domeniul pentru care el a fost inventat -
+cărțile, care puteau fi multiplicate ieftin numai folosind o tiparniță - nu
+a făcut mult rău și nu i-a obstrucționat pe cei care citeau aceste 
cărți.</p>
+
+<p>
+   Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă, de fapt, licențe 
acordate
+de societate, pentru că s-a considerat, în mod corect sau incorect, că
+societatea în ansamblu va beneficia de acordarea lor. Dar, în fiecare caz
+particular, trebuie să ne întrebăm: avem vreun avantaj din acordarea unei
+astfel de licențe? Pentru ce fel de acțiune împuternicim o persoană?</p>
+
+<p>
+   Cazul programelor de azi este foarte diferit de cel al cărților de acum o
+sută de ani. Faptul că cea mai simplă cale de a copia un program este între
+vecini, faptul că programul conține, distinct, atât cod-sursă, cât și
+cod-obiect și faptul că este rulat, în loc de a fi citit de plăcere - toate
+acestea,combinate, dau naștere unei situații în care o persoană ce impune
+drepturile sale de autor face rău societății în ansamblu, pe plan material
+și spiritual; o situație în care nimeni n-ar trebui să se pună, chiar 
dacă
+legea îi dă voie s-o facă.</p>
+
+<p id="competition">
+<strong>„Concurența înseamnă că lucrurile sunt făcute mai 
bine.”</strong></p>
+
+<p>
+   Paradigma concurenței este întrecerea de viteză: recompensând 
câștigătorul,
+îi stimulăm pe toți să alerge mai repede. Când capitalismul funcționează
+așa, face treabă bună; dar apărătorii lui se înșală crezând că el 
chiar
+funcționează astfel. Dacă alergătorii pierd din vedere pentru ce este
+oferită recompensa și devin obsedați să câștige prin orice mijloc, ei ar
+putea să folosească alte strategii - cum ar fi aceea de a ataca alți
+alergători. Și când concurenții se angajează într-o încăierare, vor 
întârzia
+toți la linia de sosire.</p>
+
+<p>
+   Programele proprietare și secrete sunt echivalentul moral al luptei corp la
+corp între alergători. Din păcate, singurul arbitru pe care-l avem (adică
+Statul – n.t.) nu pare să se opună bătăilor; el doar le reglementează
+(„Pentru fiecare zece iarzi alergați, puteți trage un foc”). El ar trebui
+să-i despartă pe concurenți și să-i penalizeze fie și doar pentru 
tentativa
+de a se încăiera.</p>
+
+<p id="stop-programming">
+<strong>„Nu vor înceta toți să scrie programe dacă nu există un 
stimulent
+material?”</strong></p>
+
+<p>
+   De fapt, multă lume va scrie programe fără absolut nici un avantaj
+pecuniar. Programarea îi fascinează pe unii, de obicei pe cei care sunt cei
+mai buni în domeniu. Nu ducem lipsă de muzicieni profesioniști care nu
+renunță de muzică, chiar dacă n-au nici o speranță să poată trăi din 
asta.</p>
+
+<p>
+   În realitate, întrebarea asta, deși pusă frecvent, nu e potrivită 
pentru
+situația dată. Plata pentru programatori nu va dispărea, doar va deveni mai
+puțină. Așa că adevărata întrebare este: va mai programa cineva pentru 
mai
+puțini bani? Experiența mea îmi arată că da.</p>
+
+<p>
+   Mai mult de zece ani, mulți dintre cei mai buni programatori ai lumii au
+lucrat în Laboratorul de Inteligență Artificială pentru mult mai puțini 
bani
+decât oriunde în altă parte. Ei au obținut multe recompense ne-materiale: 
de
+exemplu, faimă și apreciere. În plus, a crea este amuzant: e o recompensă 
în
+sine.</p>
+
+<p>
+   Apoi, cei mai mulți dintre ei au plecat când li s-a oferit șansa să 
facă
+aceeași muncă interesantă contra unei grămezi de bani.</p>
+
+<p>
+   Ce ne arată faptele este că oamenii vor scrie programe pentru alte motive
+decât bogăția; însă dându-li-se o șansă să producă, pe lângă asta, 
și mulți
+bani, vor începe să îi aștepte și să îi pretindă. Organizațiile care 
oferă
+salarii mici o duc prost în comparație cu cele care oferă salarii mari, dar
+nu e obligatoriu s-o ducă prost dacă cele cu salarii mari vor fi 
interzise.</p>
+
+<p id="desperate">
+<strong>„Avem nevoie disperată de programatori. Dacă ei ne cer să 
încetăm a
+ne mai ajuta vecinii, trebuie să ne supunem.”</strong></p>
+
+<p>
+   Nu sunteți niciodată atât de disperați încât să trebuiască să vă 
supuneți
+acestui gen de cereri. Țineți minte: dăm milioane pentru apărare, dar nici
+un cent ca tribut!</p>
+
+<p id="living">
+<strong>„Programatorii trebuie să trăiască din ceva.”</strong></p>
+
+<p>
+   Pe termen scurt, e adevărat. Totuși, există o mulțime de căi prin care 
ei
+își pot câștiga existența fără a vinde dreptul de a utiliza un
+program. Calea asta e cea uzitată acum fiindcă aduce programatorilor și
+oamenilor de afaceri cei mai mulți bani, nu pentru că ar fi singurul mod
+prin care ți-ai putea câștiga existența. Este ușor să găsești alte 
metode,
+dacă vrei s-o faci. Iată câteva exemple.</p>
+
+<p>
+   Un producător care lansează un nou model de calculator va plăti pentru
+portarea sistemului de operare pe noua mașină de calcul.</p>
+
+<p>
+   Vânzarea de cursuri, asistență și servicii de întreținere ar putea 
și ea să
+implice programatori.</p>
+
+<p>
+   Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca
+„freeware”<a href="#f7">(9)</a> , solicitând donații de la utilizatorii
+mulțumiți sau vânzând servicii de asistență. Am întâlnit persoane care 
deja
+lucrează în felul ăsta, cu succes.</p>
+
+<p>
+   Utilizatorii cu nevoi asemănătoare pot forma grupuri și pot plăti
+cotizații. Un grup va semna contracte cu firme de programare, pentru ca ele
+să scrie anume programe pe care membrii grupului doresc să le utilizeze.</p>
+
+<p>
+   Toate felurile de dezvoltare pot fi finanțate printr-un impozit pe 
programe:</p>
+
+<p>
+     Să presupunem că oricine cumpără un calculator trebuie să 
plătească un
+<em>x</em> procent din preț ca impozit pe programe. Guvernul dă acești bani
+unei autorități, cum ar fi NSF, care să finanțeze dezvoltarea de 
programe.</p>
+
+<p>
+     Dar dacă cumpărătorul face chiar el o donație în acest scop, poate 
obține o
+scutire de impozit. Poate dona unui proiect pe care îl alege singur - de
+regulă, îl alege pentru că speră să îi utilizeze rezultatele atunci 
când vor
+fi gata. Și poate obține o reducere de impozit de orice valoare, în limita
+sumei totale pe care trebuie s-o plătească.</p>
+
+<p>
+     Procentul total de impozit poate fi stabilit prin vot de contribuabili,
+proporțional cu suma ce le va fi impozitată.</p>
+
+<p>
+     Ca urmare:</p>
+
+<ul>
+<li>Comunitatea utilizatorilor de calculatoare sprijină dezvoltarea de 
programe.</li>
+<li>Această comunitate hotărăște ce nivel de asistență îi este 
necesar.</li>
+<li>Utilizatorii care sunt interesați pe ce este cheltuită cota lor de 
impozit
+pot alege ei înșiși.</li>
+</ul>
+<p>
+   Pe termen lung, a face programele gratuite reprezintă un pas către o lume 
a
+abundenței, în care nimeni nu va trebui să mai muncească din greu doar
+pentru a putea supraviețui. Oamenii se vor putea dedica activităților care
+sunt amuzante, cum ar fi programarea, după ce au petrecut obligatoriu zece
+ore pe săptămână cu sarcinile impuse, cum ar fi legislația, îndrumarea
+familială, repararea roboților și mineritul pe asteroizi. Nu va fi nevoie
+să-și poată câștiga existența din scrierea de programe.</p>
+
+<p>
+   Deja am redus mult cantitatea de muncă pe care societatea, în ansamblu,
+trebuie s-o facă pentru a-și atinge nivelul actual de productivitate, însă
+doar o mică parte din asta se traduce în lucruri plăcute pentru cei care
+muncesc, fiindcă e nevoie de multă activitate neproductivă care s-o
+însoțească pe cea productivă. Cauzele principale ale acestei stări de fapt
+sunt birocrația și trasul la jug împotriva concurenților. Existența
+programelor libere va reduce semnificativ epuizarea de forțe în domeniul
+producerii de programe. Trebuie să facem asta, pentru ca progresele tehnice
+care măresc productivitatea să însemne mai puțină muncă pentru noi.</p>
+
+
+<h3 id="footnotes">Note de subsol</h3>
+
+<!-- The anchors do not match the actual footnote numbers because of
+     revisions over time.  And if a new footnote is added, the references
+     to existing footnotes that follow the new one must be changed.  -->
+<ol>
+<li id="f1">Alegerea cuvintelor în acest pasaj a fost neatentă. Ideea pe 
care vroiam s-o
+exprim era ca nimeni să nu fie obligat să plătească pentru
+<b>permisiunea</b> de a folosi sistemul GNU. Dar cuvintele nu sunt clare și
+lumea le interpretează mereu ca și cum ar spune că exemplarele sistemului
+GNU trebuie distribuite întotdeauna la preț mic sau chiar gratis. Nu asta a
+fost intenția; mai departe în text, manifestul menționează posibilitatea ca
+firmele care oferă serviciul de distribuire să lucreze contra
+cost. Ulterior, am învățat să fac atent distincția între „free” în 
sensul de
+libertate și „free” în sensul de preț. Programele libere sunt cele pe 
care
+utilizatorii au libertatea să le distribuie și să le modifice. Unii
+utilizatori pot obține copii gratis, în timp ce alții vor plăti ca să le
+obțină - iar dacă fondurile ajută la îmbunătățirea programelor, cu 
atât mai
+bine. Important este ca oricine deține o copie să aibă libertatea de a
+coopera cu alții în ceea ce privește folosirea ei.</li>
+
+<li id="f2a">Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu 
făcusem încă separarea
+clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi recomandăm
+evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe
+libere. Vedeți <a
+href="/philosophy/words-to-avoid.html#GiveAwaySoftware">„Cuvinte și fraze
+care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li>
+
+<li id="f2">Aici este un alt punct în care am dat greș în a discerne atent 
între cele
+două sensuri ale cuvântului <em>„free”</em>. Așa cum a fost formulată,
+afirmația nu este falsă - puteți obține copii ale programelor GNU gratis, 
de
+la prieteni sau prin rețea. Dar exprimarea sugerează o altă idee.</li>
+
+<li id="f3">Câteva firme de acest gen există, în prezent.</li>
+
+<li id="f4">Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani 
Free Software
+Foundation (<em>„Fundația pentru Programe Libere”</em>, prescurtat FSF -
+n.t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de
+distribuire propriu. Puteți <a href="/order/order.html">comanda obiecte de
+la FSF</a> pentru a-i sprijini activitatea.
+</li>
+
+<li id="f5">Prin 1991, câteva firme de calculatoare au colaborat în a 
colecta fonduri
+pentru sprijinirea întreținerii compilatorului GNU C.</li>
+
+<li id="f8">Cred că m-am înșelat spunând că programele proprietare erau 
mijlocul cel mai
+utilizat pentru a face bani din programare. Se pare că, de fapt, modelul cel
+mai întâlnit de afacere era și este încă dezvoltarea de programe la
+comandă. Un astfel de model nu oferă posibilitatea de câștig permanent, 
deci
+firma trebuie să continue să facă efort efectiv pentru a obține
+venituri. Afacerile cu programe la comandă vor continua să existe, oarecum
+neatinse, într-o lume a programelor libere. Prin urmare, nu mă mai aștept ca
+majoritatea programatorilor să câștige mai puțin, într-o lume dominată de
+astfel de programe libere.</li>
+
+<li id="f6">În anii '80 nu realizasem încă ce derutant este să vorbești 
despre „problema
+proprietății intelectuale”. În mod clar, termenul acesta este tendențios;
+mai greu de înțeles este faptul că el pune sub aceeași umbrelă legi
+diferite, care se referă la aspecte foarte diverse. Astăzi stărui ca lumea
+să renunțe complet la termenul de „proprietate intelectuală”, ca nu 
cumva
+să-i facă și pe alții să creadă că legile acestea formează un tot
+unitar. Metoda de a clarifica lucrurile este să discutăm separat despre
+brevete de invenție, drepturi de autor și mărci comerciale. Vedeți <a
+href="https://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.ro.html";>mai multe
+explicații</a> despre cum răspândește acest termen confuzie și
+tendențiozitate.</li>
+
+<li id="f7">Ulterior am învățat să marcăm clar diferența dintre „free 
software” și
+„freeware”. Termenul „freeware” înseamnă programe pe care le puteți
+distribui liber, dar cărora în general nu aveți posibilitatea să le 
studiați
+și modificați codul-sursă; așa că, în mare parte, ele nu sunt programe
+libere. Vedeți <a
+href="https://www.gnu.org/philosophy/words-to-avoid.ro.html#Freeware";>„Cuvinte
+și fraze care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li>
+
+</ol>
+
+<div class="translators-notes">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
+ </div>
+</div>
+
+<!-- for id="content", starts in the include above -->
+<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
+<div id="footer">
+<div class="unprintable">
+
+<p>Vă rugăm să trimiteți întrebările generale despre FSF și GNU la 
adresa <a
+href="mailto:address@hidden";>&lt;address@hidden&gt;</a>.  Există și <a
+href="/contact/">alte căi de alua legătura</a> cu FSF.  Adresele
+nefuncționale, precum și alte corecții sau sugestii pot fi trimise la <a
+href="mailto:address@hidden";>&lt;address@hidden&gt;</a>.</p>
+
+<p>
+<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
+        replace it with the translation of these two:
+
+        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
+        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
+        Please send your comments and general suggestions in this regard
+        to <a href="mailto:address@hidden";>
+
+        &lt;address@hidden&gt;</a>.</p>
+
+        <p>For information on coordinating and submitting translations of
+        our web pages, see <a
+        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
+        README</a>. -->
+Vă rugăm să vizitați pagina <a
+href="/server/standards/README.translations.html"> CUM SĂ traduci</a> pentru
+a obține informații despre coordonarea si transmiterea acestor traduceri.</p>
+</div>
+
+<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
+     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
+     be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
+     without talking with the webmasters or licensing team first.
+     Please make sure the copyright date is consistent with the
+     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
+     document was modified, or published.
+     
+     If you wish to list earlier years, that is ok too.
+     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
+     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
+     year, i.e., a year in which the document was published (including
+     being publicly visible on the web or in a revision control system).
+     
+     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
+     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
+<p>Copyright &copy; 1985, 1993, 2003, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2014, 2015
+Free Software Foundation, Inc.</p>
+
+<p>
+Se acordă oricui permisiunea de a face sau de a distribui copii exacte ale
+acestui document, în orice mediu, cu condiția păstrării prezentei note de
+copyright și permisiuni. Distribuitorul trebuie să transmită destinatarului
+permisiunea redistribuirii, așa cum este prevăzut în această notă.
+<br />
+Nu este permisă crearea de versiuni modificate ale textului.
+</p>
+
+<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
+<div class="translators-credits">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
+A translation by Răzvan Sandu &lt;<a
+href="mailto:address@hidden";>address@hidden</a>&gt; /
+Traducere de Răzvan Sandu &lt;<a
+href="mailto:address@hidden";>address@hidden</a>&gt; </div>
+
+<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
+Actualizat:
+
+$Date: 2017/08/17 08:32:00 $
+
+<!-- timestamp end -->
+</p>
+</div>
+</div>
+</body>
+</html>

Index: po/manifesto.ro-en.html
===================================================================
RCS file: po/manifesto.ro-en.html
diff -N po/manifesto.ro-en.html
--- /dev/null   1 Jan 1970 00:00:00 -0000
+++ po/manifesto.ro-en.html     17 Aug 2017 08:32:00 -0000      1.1
@@ -0,0 +1,740 @@
+<!--#include virtual="/server/header.html" -->
+<!-- Parent-Version: 1.77 -->
+<title>The GNU Manifesto
+- GNU Project - Free Software Foundation</title>
+<!--#include virtual="/gnu/po/manifesto.translist" -->
+<!--#include virtual="/server/banner.html" -->
+<h2>The GNU Manifesto</h2>
+
+<p> The GNU Manifesto (which appears below) was written
+by <a href="http://www.stallman.org/";>Richard Stallman</a> in 1985 to
+ask for support in developing the GNU operating system.  Part of the
+text was taken from the original announcement of 1983.  Through 1987,
+it was updated in minor ways to account for developments; since then,
+it seems best to leave it unchanged.</p>
+
+<p>Since that time, we have learned about certain common
+misunderstandings that different wording could help avoid.  Footnotes
+added since 1993 help clarify these points.</p>
+
+<p>If you want to install the GNU/Linux system, we recommend you use
+one of the <a href="/distros">100% free software GNU/Linux
+distributions</a>.  For how to contribute,
+see <a href="/help/help.html">http://www.gnu.org/help</a>.</p>
+
+<p>The GNU Project is part of the Free Software Movement, a campaign
+for <a href="/philosophy/free-sw.html">freedom for users of
+software</a>.  It is a mistake to associate GNU with the term
+&ldquo;open source&rdquo;&mdash;that term was coined in 1998 by people
+who disagree with the Free Software Movement's ethical values.  They
+use it to promote an
+<a href="/philosophy/open-source-misses-the-point.html">amoral approach</a> to 
the same field.</p>
+
+<h3 id="whats-gnu">What's GNU?  Gnu's Not Unix!</h3>
+
+<p>
+   GNU, which stands for Gnu's Not Unix, is the name for the complete
+Unix-compatible software system which I am writing so that I can give
+it away free to everyone who can use it.<a href="#f1">(1)</a> Several
+other volunteers are helping me.  Contributions of time, money,
+programs and equipment are greatly needed.</p>
+
+<p>
+   So far we have an Emacs text editor with Lisp for writing editor
+commands, a source level debugger, a yacc-compatible parser generator,
+a linker, and around 35 utilities.  A shell (command interpreter) is
+nearly completed.  A new portable optimizing C compiler has compiled
+itself and may be released this year.  An initial kernel exists but
+many more features are needed to emulate Unix.  When the kernel and
+compiler are finished, it will be possible to distribute a GNU system
+suitable for program development.  We will use TeX as our text
+formatter, but an nroff is being worked on.  We will use the free,
+portable X Window System as well.  After this we will add a portable
+Common Lisp, an Empire game, a spreadsheet, and hundreds of other
+things, plus online documentation.  We hope to supply, eventually,
+everything useful that normally comes with a Unix system, and more.</p>
+
+<p>
+   GNU will be able to run Unix programs, but will not be identical to
+Unix.  We will make all improvements that are convenient, based on our
+experience with other operating systems.  In particular, we plan to
+have longer file names, file version numbers, a crashproof file system,
+file name completion perhaps, terminal-independent display support, and
+perhaps eventually a Lisp-based window system through which several
+Lisp programs and ordinary Unix programs can share a screen.  Both C
+and Lisp will be available as system programming languages.  We will
+try to support UUCP, MIT Chaosnet, and Internet protocols for
+communication.</p>
+
+<p>
+   GNU is aimed initially at machines in the 68000/16000 class with
+virtual memory, because they are the easiest machines to make it run
+on.  The extra effort to make it run on smaller machines will be left
+to someone who wants to use it on them.</p>
+
+<p>
+   To avoid horrible confusion, please pronounce the <em>g</em> in the
+word &ldquo;GNU&rdquo; when it is the name of this project.</p>
+
+<h3 id="why-write">Why I Must Write GNU</h3>
+
+<p>
+   I consider that the Golden Rule requires that if I like a program I
+must share it with other people who like it.  Software sellers want to
+divide the users and conquer them, making each user agree not to share
+with others.  I refuse to break solidarity with other users in this
+way.  I cannot in good conscience sign a nondisclosure agreement or a
+software license agreement.  For years I worked within the Artificial
+Intelligence Lab to resist such tendencies and other inhospitalities,
+but eventually they had gone too far: I could not remain in an
+institution where such things are done for me against my will.</p>
+
+<p>
+   So that I can continue to use computers without dishonor, I have
+decided to put together a sufficient body of free software so that I
+will be able to get along without any software that is not free.  I
+have resigned from the AI Lab to deny MIT any legal excuse to prevent
+me from giving GNU away.<a href="#f2a">(2)</a></p>
+
+<h3 id="compatible">Why GNU Will Be Compatible with Unix</h3>
+
+<p>
+   Unix is not my ideal system, but it is not too bad.  The essential
+features of Unix seem to be good ones, and I think I can fill in what
+Unix lacks without spoiling them.  And a system compatible with Unix
+would be convenient for many other people to adopt.</p>
+
+<h3 id="available">How GNU Will Be Available</h3>
+
+<p>
+   GNU is not in the public domain.  Everyone will be permitted to
+modify and redistribute GNU, but no distributor will be allowed to
+restrict its further redistribution.  That is to say,
+<a href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietary</a>
+modifications will not be allowed.  I want to make sure that all
+versions of GNU remain free.</p>
+
+<h3 id="why-help">Why Many Other Programmers Want to Help</h3>
+
+<p>
+   I have found many other programmers who are excited about GNU and
+want to help.</p>
+
+<p>
+   Many programmers are unhappy about the commercialization of system
+software.  It may enable them to make more money, but it requires them
+to feel in conflict with other programmers in general rather than feel
+as comrades.  The fundamental act of friendship among programmers is the
+sharing of programs; marketing arrangements now typically used
+essentially forbid programmers to treat others as friends.  The
+purchaser of software must choose between friendship and obeying the
+law.  Naturally, many decide that friendship is more important.  But
+those who believe in law often do not feel at ease with either choice.
+They become cynical and think that programming is just a way of making
+money.</p>
+
+<p>
+   By working on and using GNU rather than proprietary programs, we can
+be hospitable to everyone and obey the law.  In addition, GNU serves as
+an example to inspire and a banner to rally others to join us in
+sharing.  This can give us a feeling of harmony which is impossible if
+we use software that is not free.  For about half the programmers I
+talk to, this is an important happiness that money cannot replace.</p>
+
+<h3 id="contribute">How You Can Contribute</h3>
+
+<blockquote>
+<p>
+(Nowadays, for software tasks to work on, see the <a
+href="http://fsf.org/campaigns/priority-projects";>High Priority Projects
+list</a> and the <a href="http://savannah.gnu.org/people/?type_id=1";>GNU Help
+Wanted list</a>, the general task list for GNU software packages. For other
+ways to help, see <a href="/help/help.html">the guide to helping
+the GNU operating system</a>.)
+</p>
+</blockquote>
+
+<p>
+   I am asking computer manufacturers for donations of machines and
+money.  I'm asking individuals for donations of programs and work.</p>
+
+<p>
+   One consequence you can expect if you donate machines is that GNU
+will run on them at an early date.  The machines should be complete,
+ready to use systems, approved for use in a residential area, and not
+in need of sophisticated cooling or power.</p>
+
+<p>
+   I have found very many programmers eager to contribute part-time
+work for GNU.  For most projects, such part-time distributed work would
+be very hard to coordinate; the independently written parts would not
+work together.  But for the particular task of replacing Unix, this
+problem is absent.  A complete Unix system contains hundreds of utility
+programs, each of which is documented separately.  Most interface
+specifications are fixed by Unix compatibility.  If each contributor
+can write a compatible replacement for a single Unix utility, and make
+it work properly in place of the original on a Unix system, then these
+utilities will work right when put together.  Even allowing for Murphy
+to create a few unexpected problems, assembling these components will
+be a feasible task.  (The kernel will require closer communication and
+will be worked on by a small, tight group.)</p>
+
+<p>
+   If I get donations of money, I may be able to hire a few people full
+or part time.  The salary won't be high by programmers' standards, but
+I'm looking for people for whom building community spirit is as
+important as making money.  I view this as a way of enabling dedicated
+people to devote their full energies to working on GNU by sparing them
+the need to make a living in another way.</p>
+
+<h3 id="benefit">Why All Computer Users Will Benefit</h3>
+
+<p>
+   Once GNU is written, everyone will be able to obtain good system
+software free, just like air.<a href="#f2">(3)</a></p>
+
+<p>
+   This means much more than just saving everyone the price of a Unix
+license.  It means that much wasteful duplication of system programming
+effort will be avoided.  This effort can go instead into advancing the
+state of the art.</p>
+
+<p>
+   Complete system sources will be available to everyone.  As a result,
+a user who needs changes in the system will always be free to make them
+himself, or hire any available programmer or company to make them for
+him.  Users will no longer be at the mercy of one programmer or company
+which owns the sources and is in sole position to make changes.</p>
+
+<p>
+   Schools will be able to provide a much more educational environment
+by encouraging all students to study and improve the system code.
+Harvard's computer lab used to have the policy that no program could be
+installed on the system if its sources were not on public display, and
+upheld it by actually refusing to install certain programs.  I was very
+much inspired by this.</p>
+
+<p>
+   Finally, the overhead of considering who owns the system software
+and what one is or is not entitled to do with it will be lifted.</p>
+
+<p>
+   Arrangements to make people pay for using a program, including
+licensing of copies, always incur a tremendous cost to society through
+the cumbersome mechanisms necessary to figure out how much (that is,
+which programs) a person must pay for.  And only a police state can
+force everyone to obey them.  Consider a space station where air must
+be manufactured at great cost: charging each breather per liter of air
+may be fair, but wearing the metered gas mask all day and all night is
+intolerable even if everyone can afford to pay the air bill.  And the
+TV cameras everywhere to see if you ever take the mask off are
+outrageous.  It's better to support the air plant with a head tax and
+chuck the masks.</p>
+
+<p>
+   Copying all or parts of a program is as natural to a programmer as
+breathing, and as productive.  It ought to be as free.</p>
+
+<h3 id="rebutted-objections">Some Easily Rebutted Objections to GNU's 
Goals</h3>
+
+<p id="support">
+<strong>&ldquo;Nobody will use it if it is free, because that means
+they can't rely on any support.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+<strong>&ldquo;You have to charge for the program to pay for providing
+the support.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   If people would rather pay for GNU plus service than get GNU free
+without service, a company to provide just service to people who have
+obtained GNU free ought to be profitable.<a href="#f3">(4)</a></p>
+
+<p>
+   We must distinguish between support in the form of real programming
+work and mere handholding.  The former is something one cannot rely on
+from a software vendor.  If your problem is not shared by enough
+people, the vendor will tell you to get lost.</p>
+
+<p>
+   If your business needs to be able to rely on support, the only way
+is to have all the necessary sources and tools.  Then you can hire any
+available person to fix your problem; you are not at the mercy of any
+individual.  With Unix, the price of sources puts this out of
+consideration for most businesses.  With GNU this will be easy.  It is
+still possible for there to be no available competent person, but this
+problem cannot be blamed on distribution arrangements.  GNU does not
+eliminate all the world's problems, only some of them.</p>
+
+<p>
+   Meanwhile, the users who know nothing about computers need
+handholding: doing things for them which they could easily do
+themselves but don't know how.</p>
+
+<p>
+   Such services could be provided by companies that sell just
+handholding and repair service.  If it is true that users would rather
+spend money and get a product with service, they will also be willing
+to buy the service having got the product free.  The service companies
+will compete in quality and price; users will not be tied to any
+particular one.  Meanwhile, those of us who don't need the service
+should be able to use the program without paying for the service.</p>
+
+<p id="advertising">
+<strong>&ldquo;You cannot reach many people without advertising, and
+you must charge for the program to support that.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+<strong>&ldquo;It's no use advertising a program people can get
+free.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   There are various forms of free or very cheap publicity that can be
+used to inform numbers of computer users about something like GNU.  But
+it may be true that one can reach more microcomputer users with
+advertising.  If this is really so, a business which advertises the
+service of copying and mailing GNU for a fee ought to be successful
+enough to pay for its advertising and more.  This way, only the users
+who benefit from the advertising pay for it.</p>
+
+<p>
+   On the other hand, if many people get GNU from their friends, and
+such companies don't succeed, this will show that advertising was not
+really necessary to spread GNU.  Why is it that free market advocates
+don't want to let the free market decide this?<a href="#f4">(5)</a></p>
+
+<p id="competitive">
+<strong>&ldquo;My company needs a proprietary operating system to get
+a competitive edge.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   GNU will remove operating system software from the realm of
+competition.  You will not be able to get an edge in this area, but
+neither will your competitors be able to get an edge over you.  You and
+they will compete in other areas, while benefiting mutually in this
+one.  If your business is selling an operating system, you will not
+like GNU, but that's tough on you.  If your business is something else,
+GNU can save you from being pushed into the expensive business of
+selling operating systems.</p>
+
+<p>
+   I would like to see GNU development supported by gifts from many
+manufacturers and users, reducing the cost to each.<a href="#f5">(6)</a></p>
+
+<p id="deserve">
+<strong>&ldquo;Don't programmers deserve a reward for their
+creativity?&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   If anything deserves a reward, it is social contribution.
+Creativity can be a social contribution, but only in so far as society
+is free to use the results.  If programmers deserve to be rewarded for
+creating innovative programs, by the same token they deserve to be
+punished if they restrict the use of these programs.</p>
+
+<p id="reward">
+<strong>&ldquo;Shouldn't a programmer be able to ask for a reward for
+his creativity?&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   There is nothing wrong with wanting pay for work, or seeking to
+maximize one's income, as long as one does not use means that are
+destructive.  But the means customary in the field of software today
+are based on destruction.</p>
+
+<p>
+   Extracting money from users of a program by restricting their use of
+it is destructive because the restrictions reduce the amount and the
+ways that the program can be used.  This reduces the amount of wealth
+that humanity derives from the program.  When there is a deliberate
+choice to restrict, the harmful consequences are deliberate destruction.</p>
+
+<p>
+   The reason a good citizen does not use such destructive means to
+become wealthier is that, if everyone did so, we would all become
+poorer from the mutual destructiveness.  This is Kantian ethics; or,
+the Golden Rule.  Since I do not like the consequences that result if
+everyone hoards information, I am required to consider it wrong for one
+to do so.  Specifically, the desire to be rewarded for one's creativity
+does not justify depriving the world in general of all or part of that
+creativity.</p>
+
+<p id="starve">
+<strong>&ldquo;Won't programmers starve?&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   I could answer that nobody is forced to be a programmer.  Most of us
+cannot manage to get any money for standing on the street and making
+faces.  But we are not, as a result, condemned to spend our lives
+standing on the street making faces, and starving.  We do something
+else.</p>
+
+<p>
+   But that is the wrong answer because it accepts the questioner's
+implicit assumption: that without ownership of software, programmers
+cannot possibly be paid a cent.  Supposedly it is all or nothing.</p>
+
+<p>
+   The real reason programmers will not starve is that it will still be
+possible for them to get paid for programming; just not paid as much as
+now.</p>
+
+<p>
+   Restricting copying is not the only basis for business in software.
+It is the most common basis<a href="#f8">(7)</a> because it brings in
+the most money.  If it
+were prohibited, or rejected by the customer, software business would
+move to other bases of organization which are now used less often.
+There are always numerous ways to organize any kind of business.</p>
+
+<p>
+   Probably programming will not be as lucrative on the new basis as it
+is now.  But that is not an argument against the change.  It is not
+considered an injustice that sales clerks make the salaries that they
+now do.  If programmers made the same, that would not be an injustice
+either.  (In practice they would still make considerably more than
+that.)</p>
+
+<p id="right-to-control">
+<strong>&ldquo;Don't people have a right to control how their
+creativity is used?&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+&ldquo;Control over the use of one's ideas&rdquo; really constitutes
+control over other people's lives; and it is usually used to make
+their lives more difficult.</p>
+
+<p>
+   People who have studied the issue of intellectual property
+rights<a href="#f6">(8)</a> carefully (such as lawyers) say that there
+is no intrinsic right to intellectual property.  The kinds of supposed
+intellectual property rights that the government recognizes were
+created by specific acts of legislation for specific purposes.</p>
+
+<p>
+   For example, the patent system was established to encourage
+inventors to disclose the details of their inventions.  Its purpose was
+to help society rather than to help inventors.  At the time, the life
+span of 17 years for a patent was short compared with the rate of
+advance of the state of the art.  Since patents are an issue only among
+manufacturers, for whom the cost and effort of a license agreement are
+small compared with setting up production, the patents often do not do
+much harm.  They do not obstruct most individuals who use patented
+products.</p>
+
+<p>
+   The idea of copyright did not exist in ancient times, when authors
+frequently copied other authors at length in works of nonfiction.  This
+practice was useful, and is the only way many authors' works have
+survived even in part.  The copyright system was created expressly for
+the purpose of encouraging authorship.  In the domain for which it was
+invented&mdash;books, which could be copied economically only on a printing
+press&mdash;it did little harm, and did not obstruct most of the individuals
+who read the books.</p>
+
+<p>
+   All intellectual property rights are just licenses granted by society
+because it was thought, rightly or wrongly, that society as a whole
+would benefit by granting them.  But in any particular situation, we
+have to ask: are we really better off granting such license?  What kind
+of act are we licensing a person to do?</p>
+
+<p>
+   The case of programs today is very different from that of books a
+hundred years ago.  The fact that the easiest way to copy a program is
+from one neighbor to another, the fact that a program has both source
+code and object code which are distinct, and the fact that a program is
+used rather than read and enjoyed, combine to create a situation in
+which a person who enforces a copyright is harming society as a whole
+both materially and spiritually; in which a person should not do so
+regardless of whether the law enables him to.</p>
+
+<p id="competition">
+<strong>&ldquo;Competition makes things get done
+better.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   The paradigm of competition is a race: by rewarding the winner, we
+encourage everyone to run faster.  When capitalism really works this
+way, it does a good job; but its defenders are wrong in assuming it
+always works this way.  If the runners forget why the reward is offered
+and become intent on winning, no matter how, they may find other
+strategies&mdash;such as, attacking other runners.  If the runners get into
+a fist fight, they will all finish late.</p>
+
+<p>
+   Proprietary and secret software is the moral equivalent of runners
+in a fist fight.  Sad to say, the only referee we've got does not seem
+to object to fights; he just regulates them (&ldquo;For every ten
+yards you run, you can fire one shot&rdquo;).  He really ought to
+break them up, and penalize runners for even trying to fight.</p>
+
+<p id="stop-programming">
+<strong>&ldquo;Won't everyone stop programming without a monetary
+incentive?&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   Actually, many people will program with absolutely no monetary
+incentive.  Programming has an irresistible fascination for some
+people, usually the people who are best at it.  There is no shortage of
+professional musicians who keep at it even though they have no hope of
+making a living that way.</p>
+
+<p>
+   But really this question, though commonly asked, is not appropriate
+to the situation.  Pay for programmers will not disappear, only become
+less.  So the right question is, will anyone program with a reduced
+monetary incentive?  My experience shows that they will.</p>
+
+<p>
+   For more than ten years, many of the world's best programmers worked
+at the Artificial Intelligence Lab for far less money than they could
+have had anywhere else.  They got many kinds of nonmonetary rewards:
+fame and appreciation, for example.  And creativity is also fun, a
+reward in itself.</p>
+
+<p>
+   Then most of them left when offered a chance to do the same
+interesting work for a lot of money.</p>
+
+<p>
+   What the facts show is that people will program for reasons other
+than riches; but if given a chance to make a lot of money as well, they
+will come to expect and demand it.  Low-paying organizations do poorly
+in competition with high-paying ones, but they do not have to do badly
+if the high-paying ones are banned.</p>
+
+<p id="desperate">
+<strong>&ldquo;We need the programmers desperately.  If they demand
+that we stop helping our neighbors, we have to obey.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   You're never so desperate that you have to obey this sort of demand.
+Remember: millions for defense, but not a cent for tribute!</p>
+
+<p id="living">
+<strong>&ldquo;Programmers need to make a living somehow.&rdquo;</strong></p>
+
+<p>
+   In the short run, this is true.  However, there are plenty of ways
+that programmers could make a living without selling the right to use a
+program.  This way is customary now because it brings programmers and
+businessmen the most money, not because it is the only way to make a
+living.  It is easy to find other ways if you want to find them.  Here
+are a number of examples.</p>
+
+<p>
+   A manufacturer introducing a new computer will pay for the porting of
+operating systems onto the new hardware.</p>
+
+<p>
+   The sale of teaching, handholding and maintenance services could
+also employ programmers.</p>
+
+<p>
+   People with new ideas could distribute programs as
+freeware<a href="#f7">(9)</a>, asking for donations from satisfied
+users, or selling handholding services.  I have met people who are
+already working this way successfully.</p>
+
+<p>
+   Users with related needs can form users' groups, and pay dues.  A
+group would contract with programming companies to write programs that
+the group's members would like to use.</p>
+
+<p>
+   All sorts of development can be funded with a Software Tax:</p>
+
+<p>
+     Suppose everyone who buys a computer has to pay x percent of the
+     price as a software tax.  The government gives this to an agency
+     like the NSF to spend on software development.</p>
+
+<p>
+     But if the computer buyer makes a donation to software development
+     himself, he can take a credit against the tax.  He can donate to
+     the project of his own choosing&mdash;often, chosen because he hopes to
+     use the results when it is done.  He can take a credit for any
+     amount of donation up to the total tax he had to pay.</p>
+
+<p>
+     The total tax rate could be decided by a vote of the payers of the
+     tax, weighted according to the amount they will be taxed on.</p>
+
+<p>
+     The consequences:</p>
+
+<ul>
+<li>The computer-using community supports software development.</li>
+<li>This community decides what level of support is needed.</li>
+<li>Users who care which projects their share is spent on can
+          choose this for themselves.</li>
+</ul>
+<p>
+   In the long run, making programs free is a step toward the
+postscarcity world, where nobody will have to work very hard just to
+make a living.  People will be free to devote themselves to activities
+that are fun, such as programming, after spending the necessary ten
+hours a week on required tasks such as legislation, family counseling,
+robot repair and asteroid prospecting.  There will be no need to be
+able to make a living from programming.</p>
+
+<p>
+   We have already greatly reduced the amount of work that the whole
+society must do for its actual productivity, but only a little of this
+has translated itself into leisure for workers because much
+nonproductive activity is required to accompany productive activity.
+The main causes of this are bureaucracy and isometric struggles against
+competition.  Free software will greatly reduce these drains in the
+area of software production.  We must do this, in order for technical
+gains in productivity to translate into less work for us.</p>
+
+
+<h3 id="footnotes">Footnotes</h3>
+
+<!-- The anchors do not match the actual footnote numbers because of
+     revisions over time.  And if a new footnote is added, the references
+     to existing footnotes that follow the new one must be changed.  -->
+<ol>
+<li id="f1">The wording here was careless.  The intention
+was that nobody would have to pay for <b>permission</b> to use the GNU
+system.  But the words don't make this clear, and people often
+interpret them as saying that copies of GNU should always be
+distributed at little or no charge.  That was never the intent; later
+on, the manifesto mentions the possibility of companies providing the
+service of distribution for a profit.  Subsequently I have learned to
+distinguish carefully between &ldquo;free&rdquo; in the sense of
+freedom and &ldquo;free&rdquo; in the sense of price.  Free software
+is software that users have the freedom to distribute and change.
+Some users may obtain copies at no charge, while others pay to obtain
+copies&mdash;and if the funds help support improving the software, so much
+the better.  The important thing is that everyone who has a copy has
+the freedom to cooperate with others in using it.</li>
+
+<li id="f2a">The expression &ldquo;give away&rdquo; is another
+indication that I had not yet clearly separated the issue of price
+from that of freedom.  We now recommend avoiding this expression when
+talking about free software.  See
+&ldquo;<a href="/philosophy/words-to-avoid.html#GiveAwaySoftware">Confusing
+Words and Phrases</a>&rdquo; for more explanation.</li>
+
+<li id="f2">This is another place I failed to distinguish
+carefully between the two different meanings of &ldquo;free&rdquo;.
+The statement as it stands is not false&mdash;you can get copies of GNU
+software at no charge, from your friends or over the net.  But it does
+suggest the wrong idea.</li>
+
+<li id="f3">Several such companies now exist.</li>
+
+<li id="f4">Although it is a
+charity rather than a company, the Free Software Foundation for 10 years raised
+most of its funds from its distribution service.  You
+can <a href="/order/order.html">order things from the FSF</a>
+to support its work.
+</li>
+
+<li id="f5">A group of computer companies pooled funds
+around 1991 to support maintenance of the GNU C Compiler.</li>
+
+<li id="f8">I think I was mistaken in saying that proprietary
+software was the most common basis for making money in software.
+It seems that actually the most common business model was and is
+development of custom software.  That does not offer the possibility
+of collecting rents, so the business has to keep doing real work
+in order to keep getting income.  The custom software business would
+continue to exist, more or less unchanged, in a free software world.
+Therefore, I no longer expect that most paid programmers would earn less
+in a free software world.</li>
+
+<li id="f6">In the 1980s I had not yet realized how confusing
+it was to speak of &ldquo;the issue&rdquo; of &ldquo;intellectual
+property&rdquo;.  That term is obviously biased; more subtle is the
+fact that it lumps together various disparate laws which raise very
+different issues.  Nowadays I urge people to reject the term
+&ldquo;intellectual property&rdquo; entirely, lest it lead others to
+suppose that those laws form one coherent issue.  The way to be clear
+is to discuss patents, copyrights, and trademarks separately.
+See <a href="/philosophy/not-ipr.html">further explanation</a> of how
+this term spreads confusion and bias.</li>
+
+<li id="f7">Subsequently we learned to distinguish
+between &ldquo;free software&rdquo; and &ldquo;freeware&rdquo;.  The
+term &ldquo;freeware&rdquo; means software you are free to
+redistribute, but usually you are not free to study and change the
+source code, so most of it is not free software.  See
+&ldquo;<a href="/philosophy/words-to-avoid.html#Freeware">Confusing
+Words and Phrases</a>&rdquo; for more explanation.</li>
+
+</ol>
+
+</div><!-- for id="content", starts in the include above -->
+<!--#include virtual="/server/footer.html" -->
+<div id="footer">
+<div class="unprintable">
+
+<p>Please send general FSF &amp; GNU inquiries to
+<a href="mailto:address@hidden";>&lt;address@hidden&gt;</a>.
+There are also <a href="/contact/">other ways to contact</a>
+the FSF.  Broken links and other corrections or suggestions can be sent
+to <a href="mailto:address@hidden";>&lt;address@hidden&gt;</a>.</p>
+
+<p><!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
+        replace it with the translation of these two:
+
+        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
+        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
+        Please send your comments and general suggestions in this regard
+        to <a href="mailto:address@hidden";>
+        &lt;address@hidden&gt;</a>.</p>
+
+        <p>For information on coordinating and submitting translations of
+        our web pages, see <a
+        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
+        README</a>. -->
+Please see the <a
+href="/server/standards/README.translations.html">Translations
+README</a> for information on coordinating and submitting translations
+of this article.</p>
+</div>
+
+<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
+     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
+     be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
+     without talking with the webmasters or licensing team first.
+     Please make sure the copyright date is consistent with the
+     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
+     document was modified, or published.
+     
+     If you wish to list earlier years, that is ok too.
+     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
+     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
+     year, i.e., a year in which the document was published (including
+     being publicly visible on the web or in a revision control system).
+     
+     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
+     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
+
+<p>Copyright &copy; 1985, 1993, 2003, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2014, 2015
+Free Software Foundation, Inc.</p>
+
+<p>
+Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
+of this document, in any medium, provided that the copyright notice and
+permission notice are preserved, and that the distributor grants the
+recipient permission for further redistribution as permitted by this
+notice.
+<br />
+Modified versions may not be made.
+</p>
+
+<!--#include virtual="/server/bottom-notes.html" -->
+
+<p class="unprintable">Updated:
+<!-- timestamp start -->
+$Date: 2017/08/17 08:32:00 $
+<!-- timestamp end -->
+</p>
+</div>
+</div>
+</body>
+</html>