www-commits
[Top][All Lists]
Advanced

[Date Prev][Date Next][Thread Prev][Thread Next][Date Index][Thread Index]

www/gnu gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.ht...


From: Laurentiu Buzdugan
Subject: www/gnu gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.ht...
Date: Sat, 02 Jun 2007 02:20:46 +0000

CVSROOT:        /web/www
Module name:    www
Changes by:     Laurentiu Buzdugan <buzdugan>   07/06/02 02:20:46

Modified files:
        gnu            : gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.html 
                         why-gnu-linux.ro.html 

Log message:
        Replaced scedilla with scommabelow and tcedilla with tcommabelow

CVSWeb URLs:
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/gnu-history.ro.html?cvsroot=www&r1=1.3&r2=1.4
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/linux-and-gnu.ro.html?cvsroot=www&r1=1.7&r2=1.8
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/why-gnu-linux.ro.html?cvsroot=www&r1=1.4&r2=1.5

Patches:
Index: gnu-history.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/gnu-history.ro.html,v
retrieving revision 1.3
retrieving revision 1.4
diff -u -b -r1.3 -r1.4
--- gnu-history.ro.html 31 Mar 2007 15:29:49 -0000      1.3
+++ gnu-history.ro.html 2 Jun 2007 02:20:39 -0000       1.4
@@ -1,7 +1,7 @@
 <!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" 
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd";>
 <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"; xml:lang="ro" lang="ro">
 <head>
-<title>Scurtă istorie a sistemului GNU - Proiectul GNU - Fundaţia pentru 
Software Liber (Free Software Foundation)</title>
+<title>Scurtă istorie a sistemului GNU - Proiectul GNU - Fundația pentru 
Software Liber (Free Software Foundation)</title>
 <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=utf-8"/>
 <link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css"/>
 <link rel="made" href="address@hidden"/>
@@ -23,7 +23,7 @@
 ce are o compatibilitate originară cu Unix.
 <em><acronym>"GNU"</acronym></em> semnifică <em>"GNU Nu-i Unix"</em>.
 <a href="http://www.stallman.org";>Richard Stallman</a> a facut
-<a href="/gnu/initial-announcement.html">anunţul iniţial</a> al
+<a href="/gnu/initial-announcement.html">anunțul inițial</a> al
 Proiectului GNU in septembrie 1983. O versiune mai lungă, numită
 <a href="/gnu/manifesto.html">Manifestul GNU</a>,
 a fost publicată in septembrie 1985. Aceasta a fost tradusă în mai multe
@@ -31,99 +31,99 @@
 </p>
 
 <p>
-Numele <em>"GNU"</em> a fost ales fiindcă împlinea cîteva năzuinţe:
+Numele <em>"GNU"</em> a fost ales fiindcă împlinea cîteva năzuințe:
 în primul rînd, deoarece era un acronim recursiv pentru <em>"GNU Nu-i 
Unix"</em>, apoi,
-pentru că era un cuvînt adevărat, şi, nu în ultimul rînd, deoarece era 
hazliu de
+pentru că era un cuvînt adevărat, și, nu în ultimul rînd, deoarece era 
hazliu de
 rostit (sau de <a 
href="http://www.poppyfields.net/poppy/songs/gnu.html";>cîntat</a>).
 </p>
 
 <p>
 Cuvîntul <em>"liber"</em> din <em>"Software liber"</em> se referă la
-<a href="/philosophy/free-sw.ro.html">libertate</a> şi nicidecum
-la preţ. Puteţi la fel de bine plăti pentru a obţine o copie
+<a href="/philosophy/free-sw.ro.html">libertate</a> și nicidecum
+la preț. Puteți la fel de bine plăti pentru a obține o copie
 a unui software GNU, precum o puteti dobîndi gratuit. Oricum,
-de îndată ce aveţi software-ul deţineţi trei libertăţi esenţiale. 
Prima este libertatea
-de a copia programul şi de a-l dărui prietenilor sau colegilor 
dumneavoastră;
-a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriţi, avînd acces deplin 
asupra codului
-său sursă, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa 
îmbunătăţită, contribuind
-astfel la dezvoltarea comunităţii. (Dacă redistribuiţi software GNU, 
puteţi percepe o taxă
-pentru transferul copiilor sau le puteti împărţi gratuit.)
+de îndată ce aveți software-ul dețineți trei libertăți esențiale. 
Prima este libertatea
+de a copia programul și de a-l dărui prietenilor sau colegilor 
dumneavoastră;
+a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriți, avînd acces deplin 
asupra codului
+său sursă, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa 
îmbunătățită, contribuind
+astfel la dezvoltarea comunității. (Dacă redistribuiți software GNU, 
puteți percepe o taxă
+pentru transferul copiilor sau le puteti împărți gratuit.)
 </p>
 
 <p>
-Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numeşte <em>"Proiectul 
GNU"</em>.
-Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaşte spiritul de 
cooperare
+Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numește <em>"Proiectul 
GNU"</em>.
+Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaște spiritul de 
cooperare
 ce domnise la începuturi în comunitatea informatică --- de a face 
cooperarea din nou
-posibilă prin înlăturarea piedicilor impuse în calea ei de către 
deţinătorii de
+posibilă prin înlăturarea piedicilor impuse în calea ei de către 
deținătorii de
 software proprietar.
 </p>
 
 <p>
-În 1971, cînd Richard Stallman şi-a început cariera la MIT, el a lucrat
+În 1971, cînd Richard Stallman și-a început cariera la MIT, el a lucrat
 într-un grup ce utiliza exclusiv <a 
href="/philosophy/free-sw.ro.html">software liber</a>.
-Chiar şi companiile de software distribuiau deseori software liber. 
Programatorii erau liberi
-să colaboreze unul cu celălalt şi o făceau adesea.
+Chiar și companiile de software distribuiau deseori software liber. 
Programatorii erau liberi
+să colaboreze unul cu celălalt și o făceau adesea.
 </p>
 
 <p>
 În anii '80, însă, aproape tot software-ul devenise
 <a href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietar</a>,
-ceea ce înseamnă că avea deţinători ce inhibau şi interziceau cooperarea 
între utilizatori.
-Această stare a făcut necasară înfiinţarea Proiectului GNU.
+ceea ce înseamnă că avea deținători ce inhibau și interziceau cooperarea 
între utilizatori.
+Această stare a făcut necasară înființarea Proiectului GNU.
 </p>
 
 <p>
 Orice computer are neapărat nevoie de un sistem de operare; dacă nu există 
un sistem de operare
-liber nu poţi nici măcar să începi să îl foloseşti fără a recurge la 
software proprietar.
+liber nu poți nici măcar să începi să îl folosești fără a recurge la 
software proprietar.
 De aceea primul pas pe calea Proiectului GNU trebuia neapărat să fie crearea 
unui
 sistem de operare liber.
 </p>
 
 <p>
 Am decis să alcătuim sistemul de operare pentru a fi compatibil cu Unix 
fiindcă
-planul său general era deja verificat şi portabil, şi, în plus, deoarece 
compatibilitatea
-ar fi uşurat trecearea utilizatorilor de Unix către GNU.
+planul său general era deja verificat și portabil, și, în plus, deoarece 
compatibilitatea
+ar fi ușurat trecearea utilizatorilor de Unix către GNU.
 </p>
 
 <p>
 Un sistem de operarea asemenea Unix-ului înseamnă mult mai mult decît un 
simplu nucleu;
 el cuprinde, de asemenea, compilatoare, editoare, modelatoare de text,
-software de mail şi multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de 
operare complet
-este o muncă titanică. Am început în 1984 şi ne-a luat mulţi ani.
+software de mail și multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de 
operare complet
+este o muncă titanică. Am început în 1984 și ne-a luat mulți ani.
 <a href="http://fsf.org/";>Fundatia Pentru Software Liber (FSF)</a> a fost 
întemeiată
 in 1985, la început cu scopul de a strînge fonduri pentru Proiectul GNU.
 </p>
 
 <p>
-Proiectul iniţial s-a împlinit. Pînă în 1990 reuşisem să întemeiem sau 
să terminăm toate elementele
-importante cu excepţia unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea 
Unix-ului, a fost creat de
+Proiectul inițial s-a împlinit. Pînă în 1990 reușisem să întemeiem sau 
să terminăm toate elementele
+importante cu excepția unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea 
Unix-ului, a fost creat de
 Linus Torwalds în 1991, devenind software liber în 1992. Din îmbinarea 
sistemului aproape complet
 GNU cu nucleul Linux a rezultat un sistem de operare plenar: GNU/Linux. Se 
estimează că zeci
-de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware, 
Debian, Red Hat şi altele.
+de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware, 
Debian, Red Hat și altele.
 </p>
 
 <p>
-însă Proiectul GNU nu se limitează doar la sistemul de operare. Noi năzuim 
să creăm şi să furnizăm
-o gamă largă de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori. 
Aceasta include şi
-software-ul aplicaţie. Urmaţi <a href="/directory">Directorul de software 
liber</a>
-pentru a vedea un catalog de programe aplicaţii libere.
+însă Proiectul GNU nu se limitează doar la sistemul de operare. Noi năzuim 
să creăm și să furnizăm
+o gamă largă de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori. 
Aceasta include și
+software-ul aplicație. Urmați <a href="/directory">Directorul de software 
liber</a>
+pentru a vedea un catalog de programe aplicații libere.
 </p>
 
 <p>
-De asemenea, dorim să furnizăm software şi pentru cei ce nu sunt experţi 
în informatică.
-De aceea, am creat <a href="http://www.gnome.org";>o interfaţă grafică</a> 
menită a-i
+De asemenea, dorim să furnizăm software și pentru cei ce nu sunt experți 
în informatică.
+De aceea, am creat <a href="http://www.gnome.org";>o interfață grafică</a> 
menită a-i
 sprijini pe începători în folosirea sistemului GNU.
 </p>
 
 <p>
-Mai mult, dorim să creăm jocuri şi alte programe recreative. Mai multe 
jocuri libere sunt deja
+Mai mult, dorim să creăm jocuri și alte programe recreative. Mai multe 
jocuri libere sunt deja
 disponibile.
 </p>
 
 <p>
-Cît de departe poate păşi software-ul liber? Nu există hotare decît 
atunci cînd
-legi precum cele ce reglementează drepturile de autor interzic cu 
desăvîrşire
-existenţa sa. Aspiraţia noastră absolută este să făurim software liber 
pentru
+Cît de departe poate păși software-ul liber? Nu există hotare decît 
atunci cînd
+legi precum cele ce reglementează drepturile de autor interzic cu 
desăvîrșire
+existența sa. Aspirația noastră absolută este să făurim software liber 
pentru
 toate lucrurile pe care utilizatorii de computere doresc să le 
îndeplinească, lăsînd astfel
 software-ul proprietar o simplă amintire întunecată.
 </p>
@@ -144,20 +144,20 @@
 <!-- PLEASE UPDATE THE LIST AT THE BOTTOM (OR TOP) OF THE PAGE TOO! -->
 [
   <a 
href="/gnu/gnu-history.bg.html">&#x431;&#x44A;&#x43B;&#x433;&#x430;&#x440;&#x441;&#x43A;&#x438;</a>
  <!-- Bulgarian -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.ca.html">Català</a>       <!-- Catalan -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.ca.html">CatalĂ </a>      <!-- Catalan -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.zh-cn.html">简体中文</a>       <!-- 
Chinese(Simplified) -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.zh-tw.html">繁體中文</a>       <!-- 
Chinese(Traditional) -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.cs.html">Česky</a>        <!-- Czech -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.html">English</a>
-| <a href="/gnu/gnu-history.es.html">Español</a>      <!-- Spanish -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.fr.html">Français</a>     <!-- French -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.es.html">Español</a>     <!-- Spanish -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.fr.html">Français</a>    <!-- French -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.id.html">Bahasa Indonesia</a>      <!-- Indonesian 
-->
 | <a href="/gnu/gnu-history.it.html">Italiano</a>      <!-- Italian -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.ja.html">日本語</a>     <!-- Japanese -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.ja.html">日本èȘž</a>    <!-- Japanese -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.ko.html">한국어</a>     <!-- Korean -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.pl.html">Polski</a>        <!-- Polish -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.pt.html">Português</a>    <!-- Portuguese -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.sr.html">Српски</a> <!-- Serbian -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.pt.html">PortuguĂȘs</a>  <!-- Portuguese -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.sr.html">СрпсÐșи</a> <!-- Serbian -->
 | <a href="/gnu/gnu-history.sv.html">Svenska</a>       <!-- Swedish -->
 ]
 <!-- PLEASE UPDATE THE LIST AT THE BOTTOM (OR TOP) OF THE PAGE TOO! -->
@@ -171,18 +171,18 @@
 </p>
 
 <p>
-Vă rugăm să trimiteţi întrebările şi nelămuririle dumneavoastră 
privitoare la FSF &amp; GNU la
+Vă rugăm să trimiteți întrebările și nelămuririle dumneavoastră 
privitoare la FSF &amp; GNU la
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>.
-Exista de asemenea şi <a href="/home.ro.html#ContactInfo">alte căi de a 
contacta</a> FSF.
+Exista de asemenea și <a href="/home.ro.html#ContactInfo">alte căi de a 
contacta</a> FSF.
 <br/>
-Vă rugăm să trimiteţi legături destrămate şi alte greşeli (sau 
sugestii) la
+Vă rugăm să trimiteți legături destrămate și alte greșeli (sau 
sugestii) la
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>.
 </p>
 
 <p>
-Vă rugăm să citiţi
+Vă rugăm să citiți
 <a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaţii asupra coordonării şi trimiterii de traduceri ale acestui 
articol.
+pentru informații asupra coordonării și trimiterii de traduceri ale acestui 
articol.
 </p>
 
 <p>
@@ -194,14 +194,14 @@
 preserved.
 <br/>
 Reproducerea si distribuirea întregului articol este
-permisă pe orice suport cu condiţia ca această notă
+permisă pe orice suport cu condiția ca această notă
 să fie păstrată.
 </p>
 
 <p>
 Adus la zi:
 <!-- timestamp start -->
-$Date: 2007/03/31 15:29:49 $ $Author: yavor $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
 <!-- timestamp end -->
 </p>
 

Index: linux-and-gnu.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/linux-and-gnu.ro.html,v
retrieving revision 1.7
retrieving revision 1.8
diff -u -b -r1.7 -r1.8
--- linux-and-gnu.ro.html       31 Mar 2007 15:29:49 -0000      1.7
+++ linux-and-gnu.ro.html       2 Jun 2007 02:20:39 -0000       1.8
@@ -4,7 +4,7 @@
 <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"; xml:lang="ro">
 
 <head>
-<title>Linux şi GNU - Proiectul GNU - (FSF - Free Software Foundation)</title>
+<title>Linux și GNU - Proiectul GNU - (FSF - Free Software Foundation)</title>
 <meta http-equiv="content-type" content='text/html; charset=utf-8' />
 <link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css" />
 <link rev="made" href="address@hidden" />
@@ -21,7 +21,7 @@
 
 <p><a href="#translations">Traduceri</a> ale acestei pagini</p>
 
-<h3>Linux şi Proiectul GNU</h3>
+<h3>Linux și Proiectul GNU</h3>
 
 <p><strong>de <a href="http://www.stallman.org/";>Richard 
Stallman</a></strong></p>
 <p>
@@ -33,43 +33,43 @@
 <p>
 Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificată a
 <a href="/philosophy/categories.ro.html#TheGNUsystem">sistemului GNU (18k
-caractere)</a> în fiecare zi, fără să o ştie.
+caractere)</a> în fiecare zi, fără să o știe.
 Printr-o întorsătură ciudată a evenimentelor, versiunea de GNU care
 este folosită pe scară largă astăzi este mai ales cunoscută ca
-``Linux'' şi mulţi utilizatori nu sunt conştienţi de amploarea
+``Linux'' și mulți utilizatori nu sunt conștienți de amploarea
 conexiunilor sale cu <a href="/gnu/gnu-history.ro.html">Proiectul GNU</a>.
 </p>
 
 <p>
-Există într-adevăr un Linux; iar aceşti oameni îl folosesc, dar el
+Există într-adevăr un Linux; iar acești oameni îl folosesc, dar el
 nu este sistemul de operare.
 Linux este un kernel: programul din sistem care alocă resursele
 computerului  altor programe care sunt executate.
-Kernelul este o parte esenţială a unui sistem de operare, dar un
-kernel de unul singur nu se poate folosi; el poate funcţiona numai
+Kernelul este o parte esențială a unui sistem de operare, dar un
+kernel de unul singur nu se poate folosi; el poate funcționa numai
 ca parte a unui întreg sistem de operare.
-Linux este în mod uzual folosit în combinaţie cu sistemul de
-operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcţionând
-ca şi kernelul său.
+Linux este în mod uzual folosit în combinație cu sistemul de
+operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcționând
+ca și kernelul său.
 </p>
 
 <p>
-Mulţi utilizatori nu sunt conştienţi de distincţia dintre kernel, care
-este Linux, şi întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea ``Linux''.
-Folosirea ambiguă a numelui nu promovează înţelegerea conceptelor.
-Aceşti utilizatori adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat
+Mulți utilizatori nu sunt conștienți de distincția dintre kernel, care
+este Linux, și întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea ``Linux''.
+Folosirea ambiguă a numelui nu promovează înțelegerea conceptelor.
+Acești utilizatori adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat
 întregul sistem de operare în 1991, cu un pic de ajutor.
 </p>
 
 
 <p>
-Programatorii în general ştiu că Linux este un kernel.
+Programatorii în general știu că Linux este un kernel.
 Dar întrucât ei au auzit de asemenea întregul sistem numit ``Linux'',
 ei adeseori imaginează o istorie care ar justifica numirea întregului
 sistem după kernel.
-De exemplu mulţi cred că odată ce Linus Torvalds a terminat
+De exemplu mulți cred că odată ce Linus Torvalds a terminat
 de scris Linux, kernelul, utilizatorii săi au căutat alt software
-liber disponibil cu care acesta să funcţioneze, şi au descoperit
+liber disponibil cu care acesta să funcționeze, și au descoperit
 că (din pură întâmplare) aproape tot ceea ce era necesar pentru
 a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.
 </p>
@@ -83,9 +83,9 @@
 <a href="/gnu/manifesto.ro.html">Manifestul GNU (31k caractere)</a>
 a formulat ca scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului,
 numit GNU.
-<a href="/gnu/initial-announcement.ro.html">Anunţul iniţial</a>
-al Proiectului GNU schiţează de asemenea unele dintre planurile
-iniţiale ale sistemului GNU.
+<a href="/gnu/initial-announcement.ro.html">Anunțul inițial</a>
+al Proiectului GNU schițează de asemenea unele dintre planurile
+inițiale ale sistemului GNU.
 Până în momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape terminat.
 </p>
 
@@ -96,28 +96,28 @@
 De exemplu Linus Torvalds a decis să scrie un kernel similar Unix-ului 
(Linux);
 Donald Knuth a decis să scrie un program pentru formatarea textelor (TeX);
 Bob Scheifler a decis să scrie un sistem de ferestre (X Window).
-Este natural să măsurăm contribuţia acestui tip de proiecte prin
+Este natural să măsurăm contribuția acestui tip de proiecte prin
 programele specifice care au rezultat din proiect.
 </p>
 
 <p>
-Dacă am încerca să măsurăm contribuţia Proiectului GNU în acest fel,
+Dacă am încerca să măsurăm contribuția Proiectului GNU în acest fel,
 ce putem concluziona?
-Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în ``distribuţia Linux''
+Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în ``distribuția Linux''
 pe care o generau
 <a href="/philosophy/categories.ro.html#GNUsoftware">software-ul GNU</a>
-constituia cea mai mare parte din conţinut, aproximativ 28% din
+constituia cea mai mare parte din conținut, aproximativ 28% din
 totalul codului sursă, iar aceasta includea unele componente
-esenţiale majore, fără de care sistemul nu ar exista.
+esențiale majore, fără de care sistemul nu ar exista.
 Linux în sine era aproximativ 3%.
-Aşa că dacă ar fi să se aleagă un nume pentru sistem pe baza celor
+Așa că dacă ar fi să se aleagă un nume pentru sistem pe baza celor
 care au scris programele din sistem, cea mai potrivită alegere
 individuală ar fi ``GNU''.
 </p>
 
 <p>
-Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluţionare a problemei.
-Proiectul GNU nu a fost şi nu este un proiect pentru dezvoltarea
+Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluționare a problemei.
+Proiectul GNU nu a fost și nu este un proiect pentru dezvoltarea
 de pachete software specifice.
 Nu a fost un proiect pentru
 <a href="/software/gcc/gcc.html">dezvoltarea unui compilator C</a>,
@@ -128,31 +128,31 @@
 </p>
 
 <p>
-Mulţi oameni au făcut contribuţii majore la software-ul liber
-din sistem şi ei toţi merită să le acordăm credit.
+Mulți oameni au făcut contribuții majore la software-ul liber
+din sistem și ei toți merită să le acordăm credit.
 Dar motivul pentru care el este <em>un sistem integrat</em> - 
-şi nu doar o colecţie de programe utilitare - este pentru că
+și nu doar o colecție de programe utilitare - este pentru că
 Proiectul GNU a fost menit să creeze unul.
 Noi am făcut o listă de programe necesare pentru a forma
 un sistem liber <em>complet</em> iar apoi sistematic am găsit,
 scris, sau găsit oameni să scrie programele de pe listă.
-Noi am scris componentele esenţiale dar mai puţin 
-senzaţionale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul şi
-linker-ul, pentru că nu poţi avea un sistem fără ele.
+Noi am scris componentele esențiale dar mai puțin 
+senzaționale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul și
+linker-ul, pentru că nu poți avea un sistem fără ele.
 Unele componente ale sistemului nostru, uneltele pentru programare,
 au devenit populare pe cont propriu printre programatori, dar noi
 am scris multe componente care nu sunt unelte <a href="#nottools">(2)</a>.
-Am dezvoltat chiar şi un joc de şah, GNU Chess (Şah), pentru că
-un sistem complet are nevoie şi de jocuri bune.
+Am dezvoltat chiar și un joc de șah, GNU Chess (Șah), pentru că
+un sistem complet are nevoie și de jocuri bune.
 </p>
 
 <p>
 Până pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltă întregul sistem,
-cu excepţia kernelului (şi lucram de asemenea la kernel, numit
+cu excepția kernelului (și lucram de asemenea la kernel, numit
 <a href="/software/hurd/hurd.html">GNU Hurd</a>, care rulează bazat pe Mach).
-Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne aşteptam;
+Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne așteptam;
 <a href="/software/hurd/hurd-and-linux.html">GNU Hurd a început
-să funcţioneze corespunzător în 2001</a>.
+să funcționeze corespunzător în 2001</a>.
 Noi ne pregătim acum să distribuim actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.
 </p>
 
@@ -169,61 +169,61 @@
 GNU copyleft. These tools aren't in the distribution - ask me (or GNU)
 for more info."</a></p>
 
-Din fericire d-voastră nu a trebuit să aşteptaţi pentru Hurd,
+Din fericire d-voastră nu a trebuit să așteptați pentru Hurd,
 pentru că Linux a fost disponibil.
 Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut ultimul gol major în sistem.
 Oamenii au putut atunci pune laolaltă Linux împreună cu sistemul GNU
-pentru a obţine un sistem liber complet: o versiune a sistemului GNU
+pentru a obține un sistem liber complet: o versiune a sistemului GNU
 bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux.
 Notele de distribuire ale Linux-ului au recunoscut că Linux era un kernel,
-folosit cu părţi din GNU:
+folosit cu părți din GNU:
 <a 
href="http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/Historic/old-versions/RELNOTES-0.01";>
-"Multe dintre uneltele folosite cu Linux sunt software GNU şi sunt
-sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în distribuţie - cereţi-mi mie
-(sau proiectului GNU) informaţii suplimentare."</a>
+"Multe dintre uneltele folosite cu Linux sunt software GNU și sunt
+sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în distribuție - cereți-mi mie
+(sau proiectului GNU) informații suplimentare."</a>
 </p>
 
 <p>
 A le pune laolaltă sună simplu, dar nu a fost o treabă elementară.
 Unele componente GNU<a href="#somecomponents">(3)</a> au avut nevoie
-de schimbări substaţiale pentru a funcţiona cu Linux.
-Integrarea unui sistem complet într-o distribuţie care să meargă ca
+de schimbări substațiale pentru a funcționa cu Linux.
+Integrarea unui sistem complet într-o distribuție care să meargă ca
 ``scoasă din cutie'' a fost de asemenea un efort major.
-Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare şi
+Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare și
 boot-are a sistemului, o problemă pe care noi n-am tratat-o
 pentru că noi nu atinsesem încă acel nivel.
-Oamenii care au dezvoltat diversele distribuţii ale sistemului
-au făcut o contribuţie substanţială.
+Oamenii care au dezvoltat diversele distribuții ale sistemului
+au făcut o contribuție substanțială.
 </p>
 
 <p>
-Proiectul GNU suportă atât sistemele GNU/Linux cât şi
-<em>sistemul</em> GNU - chiar şi cu fonduri.
+Proiectul GNU suportă atât sistemele GNU/Linux cât și
+<em>sistemul</em> GNU - chiar și cu fonduri.
 Noi am contribuit fonduri pentru rescrierea extensiilor legate
 de Linux pentru biblioteca GNU C, astfel încât ele sunt astăzi bine
 integrate iar cele mai noi sisteme GNU/Linux folosesc aceste
 biblioteci fără nici o schimbare.
-Noi am mai contribuit fonduri pentru una dintre etapele iniţiale
-ale distribuţiei Debian GNU/Linux.
+Noi am mai contribuit fonduri pentru una dintre etapele inițiale
+ale distribuției Debian GNU/Linux.
 </p>
 
 <p>
 Noi folosim astăzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare
-parte a muncii noastre şi sperăm că şi d-voastră faceţi la fel.
-Dar vă rugăm nu încurcaţi publicul folosind numele ``Linux'' în mod 
ambiguu.
-Linux este kernelul, unul din componentele majore esenţiale ale sistemului.
-Sistemul ca un întreg este mai mult sau mai puţin sistemul GNU,
+parte a muncii noastre și sperăm că și d-voastră faceți la fel.
+Dar vă rugăm nu încurcați publicul folosind numele ``Linux'' în mod 
ambiguu.
+Linux este kernelul, unul din componentele majore esențiale ale sistemului.
+Sistemul ca un întreg este mai mult sau mai puțin sistemul GNU,
 cu Linux adăugat.
-Când vorbiţi despre această combinaţie, vă rugăm numiţi-o ``GNU/Linux''.
+Când vorbiți despre această combinație, vă rugăm numiți-o ``GNU/Linux''.
 
 <p>
-Dacă doriţi să creeaţi o legătură despre ``GNU/Linux'' pentru
-viitoare referinţe, această pagină şi
+Dacă doriți să creeați o legătură despre ``GNU/Linux'' pentru
+viitoare referințe, această pagină și
 <a href="/gnu/the-gnu-project.ro.html">
 http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.ro.html</a>
 sunt alegeri bune.
-Dacă vă referiţi la Linux, kernelul, şi doriţi să adăugaţi o legătură
-pentru viitoare referinţe,
+Dacă vă referiți la Linux, kernelul, și doriți să adăugați o legătură
+pentru viitoare referințe,
 <a href="http://foldoc.doc.ic.ac.uk/foldoc/foldoc.cgi?Linux";>
 http://foldoc.doc.ic.ac.uk/foldoc/foldoc.cgi?Linux</a>
 este un URL bun de folosit. 
@@ -232,7 +232,7 @@
 <p>
 Addendum: Pe lângă GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent
 un sistem de operare similar Unix-ului.
-Acest sistem este cunoscut ca BSD, şi a fost dezvoltat la UC Berkeley.
+Acest sistem este cunoscut ca BSD, și a fost dezvoltat la UC Berkeley.
 Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit liber la începutul anilor 
90.
 Un sistem de operare liber care există astăzi este aproape sigur
 fie o variantă a sistemului GNU, fie un fel de sistem BSD.
@@ -241,21 +241,21 @@
 <p>
 Oamenii întreabă uneori dacă BSD este de asemenea o versiune de GNU,
 cum este GNU/Linux.
-Programatorii BSD au fost inspiraţi să facă codul lor software liber
+Programatorii BSD au fost inspirați să facă codul lor software liber
 după exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din partea
-activiştilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
-foarte puţin în comun cu GNU.
-Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, aşa cum şi GNU şi
-variantele sale folosesc unele programe BSD; totuşi, luate pe ansamblu,
+activiștilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
+foarte puțin în comun cu GNU.
+Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, așa cum și GNU și
+variantele sale folosesc unele programe BSD; totuși, luate pe ansamblu,
 ele sunt două sisteme diferite care au evoluat separat.
-Programatorii BSD nu au scris un kernel şi nu l-au adăugat
-sistemului GNU, aşa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situaţiei.
+Programatorii BSD nu au scris un kernel și nu l-au adăugat
+sistemului GNU, așa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situației.
 </p>
 
 
 <p>
-[Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această chestiune,
-puteţi citi şi pagina noastră de ``întrebări puse frecvent'',
+[Dacă doriți să aflați mai multe despre această chestiune,
+puteți citi și pagina noastră de ``întrebări puse frecvent'',
 <a href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>.]
 </p>
 
@@ -263,19 +263,19 @@
 <h4>Note:</h4>
 <ol>
 <li>
-<a name="unexciting">Aceste componente mai puţin senzaţionale dar 
esenţiale</a>
-includ asambler-ul GNU, GAS, şi linker-ul, GLD, amândouă sunt acum
+<a name="unexciting">Aceste componente mai puțin senzaționale dar 
esențiale</a>
+includ asambler-ul GNU, GAS, și linker-ul, GLD, amândouă sunt acum
 parte a pachetului <a href="/software/binutils/">GNU Binutils</a>,
-<a href="/software/tar/">GNU tar</a>, şi altele.
+<a href="/software/tar/">GNU tar</a>, și altele.
 </li>
 
 <li>
 <a name="nottools">De exemplu</a>, Bourne Again SHell-ul (BASH),
 interpretorul PostScript
-<a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>, şi
+<a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>, și
 <a href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a> nu sunt
 unelte de programare.
-Aşa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, şi GNU Chess.
+Așa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, și GNU Chess.
 </li>
 
 <li>
@@ -343,33 +343,33 @@
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>.
 Alte <a href="/home.ro.html#ContactInfo">metode de a contacta</a> FSF.
 <br />
-Trimiteţi comentarii şi corecţii despre aceste pagini de web la
+Trimiteți comentarii și corecții despre aceste pagini de web la
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>,
 </p>
 
 <p>
-Vedeţi documentul
+Vedeți documentul
 <a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaţii despre coordonarea şi contribuirea de traduceri ale
+pentru informații despre coordonarea și contribuirea de traduceri ale
 acestui articol.
 </p>
 
 <p>
 Copyright (C) 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Richard M. Stallman
 <br />
-Reproducerea exactă şi distribuirea acestui articol în întregime
-este permisă pe orice mediu fără indemnizaţii de autor,
-cu condiţia ca această notă să fie păstrată.
+Reproducerea exactă și distribuirea acestui articol în întregime
+este permisă pe orice mediu fără indemnizații de autor,
+cu condiția ca această notă să fie păstrată.
 </p>
 
 <p>
-Traducere de: Laurenţiu Buzdugan
+Traducere de: Laurențiu Buzdugan
 </p>
 
 <p>
 Actualizat la:
 <!-- timestamp start -->
-$Date: 2007/03/31 15:29:49 $ $Author: yavor $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
 <!-- timestamp end -->
 </p>
 </div>

Index: why-gnu-linux.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/why-gnu-linux.ro.html,v
retrieving revision 1.4
retrieving revision 1.5
diff -u -b -r1.4 -r1.5
--- why-gnu-linux.ro.html       31 Mar 2006 16:01:41 -0000      1.4
+++ why-gnu-linux.ro.html       2 Jun 2007 02:20:39 -0000       1.5
@@ -4,7 +4,7 @@
 <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"; xml:lang="ro">
 
 <head>
-<title>De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundaţia pentru Software Liber (FSF 
- Free Software Foundation)</title>
+<title>De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber (FSF 
- Free Software Foundation)</title>
 <meta http-equiv="content-type" content='text/html; charset=utf-8' />
 <link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css" />
 <link rev="made" href="address@hidden" />
@@ -32,27 +32,27 @@
 <h3>Ce-i într-un nume?</h3>
 
 <p>
-Numele implică înţelesuri; opţiunea noastră pentru nume determină
-înţelesul exprimării noastre.
-Un nume nepotrivit crează oamenilor impresii greşite.
+Numele implică înțelesuri; opțiunea noastră pentru nume determină
+înțelesul exprimării noastre.
+Un nume nepotrivit crează oamenilor impresii greșite.
 Un trandafir miroase la fel de frumos indiferent de nume, dar dacă
-îl numeşti stilou, oamenii vor fi dezamăgiţi încercând să scrie cu el.
-Iar dacă numeşti stilourile "trandafiri", oamenii nu-şi vor da seama
+îl numești stilou, oamenii vor fi dezamăgiți încercând să scrie cu el.
+Iar dacă numești stilourile "trandafiri", oamenii nu-și vor da seama
 la ce folosesc.
-Dacă denumeşti sistemul nostru de operare "Linux", acest lucru generează
-o idee eronată despre originea sistemului, istoria şi scopul său.
-Dacă denumeşti sistemul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>,
-numele transmite (deşi nu chiar în detaliu) un înţeles corect.
+Dacă denumești sistemul nostru de operare "Linux", acest lucru generează
+o idee eronată despre originea sistemului, istoria și scopul său.
+Dacă denumești sistemul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>,
+numele transmite (deși nu chiar în detaliu) un înțeles corect.
 </p>
 
 <p>
 Dar contează asta pentru comunitatea noastră?
-Este important ca oamenii să ştie originea, istoria şi scopul sistemului?
-Da, pentru că oamenii care uită istoria sunt deseori condamnaţi să o 
repete.
+Este important ca oamenii să știe originea, istoria și scopul sistemului?
+Da, pentru că oamenii care uită istoria sunt deseori condamnați să o 
repete.
 Lumea Liberă ce s-a dezvoltat în jurul sistemului 
 <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-nu este în siguranţă; problemele care ne-au impus să dezvoltăm GNU nu
-au fost complet eradicate, şi ele ameninţă să revină.
+nu este în siguranță; problemele care ne-au impus să dezvoltăm GNU nu
+au fost complet eradicate, și ele amenință să revină.
 </p>
 
 <p>
@@ -62,58 +62,58 @@
 
 <blockquote><p>
 <em>
-    Admiţând că Proiectul GNU merită aprecieri pentru aceasta muncă, 
merită
+    Admițând că Proiectul GNU merită aprecieri pentru aceasta muncă, 
merită
     supărarea când oamenii nu recunosc acest fapt?  Nu e mai important că
     treaba a fost făcută, decât cine a făcut-o?  Ar trebui să te 
relaxezi, să
-    fii mulţumit de treaba bine făcută, şi să nu-ţi pese de aprecieri.
+    fii mulțumit de treaba bine făcută, și să nu-ți pese de aprecieri.
 </em>
 </p></blockquote>
 
 <p>
-Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situaţia de aşa natură: treaba 
să
-fie terminată, şi ar fi vreme de relaxat.
+Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situația de așa natură: treaba 
să
+fie terminată, și ar fi vreme de relaxat.
 Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat!
-Dar provocări sunt din abundenţă, şi nu e acum vremea să neglijăm 
viitorul.
-Puterea comunităţii noastre se bazează pe asumarea responsabilitaţii
-pentru libertate şi cooperare.
+Dar provocări sunt din abundență, și nu e acum vremea să neglijăm 
viitorul.
+Puterea comunității noastre se bazează pe asumarea responsabilitații
+pentru libertate și cooperare.
 Folosind numele <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> e
-un mod de a păstra în minte şi de a informa pe alţii despre aceste 
obiective.
+un mod de a păstra în minte și de a informa pe alții despre aceste 
obiective.
 </p>
 
 <p>
 Este posibil să se scrie software liber de bună calitate fără a avea în 
minte
 GNU; multe lucruri bune s-au făcut de asemenea în numele Linux-ului.
-Dar, încă de la incepţie, "Linux" a avut o filosofie care nu a pus accentul
+Dar, încă de la incepție, "Linux" a avut o filosofie care nu a pus accentul
 pe libertatea de a coopera.
 Pe măsură ce numele e folosit tot mai des de industrie, vom avea
-şi mai multe probleme să îl conectăm cu spiritul comunităţii.
+și mai multe probleme să îl conectăm cu spiritul comunității.
 </p>
 
 <p>
 O mare provocare pentru viitorul software-ului liber vine din
-tendinţa firmelor distribuitoare de "Linux" de a adăuga software
+tendința firmelor distribuitoare de "Linux" de a adăuga software
 ne-liber <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>-ului
-în numele puterii şi uşurinţei în exploatare.
-Toate distribuţiile comerciale majore fac acest lucru; nici o companie
-nu produce o distribuţie în întregime liberă.
+în numele puterii și ușurinței în exploatare.
+Toate distribuțiile comerciale majore fac acest lucru; nici o companie
+nu produce o distribuție în întregime liberă.
 Majoritatea nu indică în mod explicit pachetele de software ne-liber din
-distribuţiile lor.
-Mulţi dezvoltă software ne-liber şi-l adaugă sistemului.
+distribuțiile lor.
+Mulți dezvoltă software ne-liber și-l adaugă sistemului.
 În mod scandalos, unii fac reclamă sistemelor "Linux" care sunt
-licentiaţe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multă
+licentiațe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multă
 libertate ca Windows-ul lui Microsoft.
 </p>
 
 <p>
-Unii justifică adăugarea de software ne-liber în numele "popularităţii
-Linux-ului", de fapt preţuind mai mult popularitatea decât libertatea.
-Uneori, acest fapt e recunoscut pe faţă.
+Unii justifică adăugarea de software ne-liber în numele "popularității
+Linux-ului", de fapt prețuind mai mult popularitatea decât libertatea.
+Uneori, acest fapt e recunoscut pe față.
 De exemplu, în revista Wired Magazine, Robert McMillan,
-editorul Linux Magazine, declară că "simte că mişcarea spre programe
+editorul Linux Magazine, declară că "simte că mișcarea spre programe
 cu open source ar trebui să fie dictată de motive tehnice, mai degrabă
 decât cele politice".
 Iar CEO-ul de la Caldera a incitat în mod deschis utilizatorii
-să nu mai aibă ca obiectiv libertatea şi să lucreze în schimb
+să nu mai aibă ca obiectiv libertatea și să lucreze în schimb
 pentru "popularitatea Linux-ului".
 </p>
 <!--Link is dead
@@ -124,122 +124,122 @@
 <p>
 Adăugând software ne-liber sistemului
 <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-poate mări popularitatea, dacă prin popularitate înţelegem numărul
-de persoane care folosesc o combinaţie
-<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> şi software ne-liber.
-Dar în acelaşi timp, încurajază în mod implicit comunitatea să accepte
-software-ul ne-liber ca pe un lucru bun, şi a uita ţelul libertăţii.
-N-are sens să conduci mai repede dacă nu poţi rămâne pe şosea.
+poate mări popularitatea, dacă prin popularitate înțelegem numărul
+de persoane care folosesc o combinație
+<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> și software ne-liber.
+Dar în același timp, încurajază în mod implicit comunitatea să accepte
+software-ul ne-liber ca pe un lucru bun, și a uita țelul libertății.
+N-are sens să conduci mai repede dacă nu poți rămâne pe șosea.
 
 <p>
 Când programele ne-libere adăugate sunt o bibliotecă ori o unealtă de
 programare, ele pot deveni o capcană pentru dezvoltatorii de software liber.
 Când ei scriu software care depinde de pachete ne-libere, programele
 lor nu pot face parte dintr-un sistem total liber.
-Motif şi Qt au afectat în acest mod multe programe libere în trecut,
-creând probleme a căror rezolvare a luat ani mulţi.
+Motif și Qt au afectat în acest mod multe programe libere în trecut,
+creând probleme a căror rezolvare a luat ani mulți.
 Problema cu Motif nu e încă rezolvată în totalitate, din moment ce
-LessTif mai are nevoie de îmbunătăţiri (oferiţi-vă voluntari!).
+LessTif mai are nevoie de îmbunătățiri (oferiți-vă voluntari!).
 Un efect similar îl are acum varianta Java ne-liberă de la Sun.
 </p>
 
 <p>
-Dacă comunitatea noastră continuă să se mişte în această direcţie,
+Dacă comunitatea noastră continuă să se miște în această direcție,
 ar putea transforma viitorul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-într-un mozaic de componente libere şi ne-libere.
-În cinci ani, în mod cert vom mai avea software liber din belşug;
-dar dacă nu suntem atenţi, cu greu va fi utilizabil fără software-ul
-ne-liber pe care utilizatorii se aşteaptă să-l găsească inclus.
-Dacă aşa ceva se va întâmpla, campania noastră pentru libertate va fi 
eşuat.
+într-un mozaic de componente libere și ne-libere.
+În cinci ani, în mod cert vom mai avea software liber din belșug;
+dar dacă nu suntem atenți, cu greu va fi utilizabil fără software-ul
+ne-liber pe care utilizatorii se așteaptă să-l găsească inclus.
+Dacă așa ceva se va întâmpla, campania noastră pentru libertate va fi 
eșuat.
 </p>
 
 <p>
 Dacă producerea de programe alternative libere ar fi o simplă problemă
-de programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai uşoară
-pe măsură ce resursele comunităţii cresc.
-Dar suntem ameninţaţi de obstacole ce tind să facă acest lucru mai dificil:
+de programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai ușoară
+pe măsură ce resursele comunității cresc.
+Dar suntem amenințați de obstacole ce tind să facă acest lucru mai dificil:
 legi care interzic software-ul liber.
-Pe masură ce patentele pe software se înmulţesc (vezi 
petition.eurolinux.org,
-şi semneaz-o!), şi legi ca DMCA (Legea privind drepturile de autor pentru
+Pe masură ce patentele pe software se înmulțesc (vezi 
petition.eurolinux.org,
+și semneaz-o!), și legi ca DMCA (Legea privind drepturile de autor pentru
 produse digitale în noul mileniu în S.U.A.) sunt folosite ca să se 
interzică
 dezvoltarea de software liber pentru utilizări importante, cum ar fi
 vizionarea DVD-urilor sau ascultarea "stream"-urilor RealAudio, nu ne rămâne
-alt mod de a lupta împotriva formatelor de date patentate şi secrete
+alt mod de a lupta împotriva formatelor de date patentate și secrete
 decât <strong>respingerea programelor ne-libere care le utilizează</strong>.
 </p>
 
 <p>
-Înfruntarea acestor provocări va cere eforturi susţinute.
+Înfruntarea acestor provocări va cere eforturi susținute.
 Dar mai presus de orice avem nevoie, ca să înfruntăm orice fel de provocare,
-să preţuim libertatea de a colabora.
-Nu ne putem aştepta ca simpla dorinţă pentru software puternic şi fiabil
+să prețuim libertatea de a colabora.
+Nu ne putem aștepta ca simpla dorință pentru software puternic și fiabil
 să motiveze oamenii să contribuie din greu.
 Avem nevoie de acea hotărâre pe care o au oamenii când luptă pentru 
libertatea
-lor şi a comunităţii lor, hotărârea de a duce lupta peste ani, până la 
capăt.
+lor și a comunității lor, hotărârea de a duce lupta peste ani, până la 
capăt.
 </p>
 
 <p>
-Acest ţel şi această hotărâre izvorăsc în comunitatea noastră în 
special
+Acest țel și această hotărâre izvorăsc în comunitatea noastră în 
special
 din Proiectul GNU.
-Noi suntem aceia care vorbim despre libertate şi comunitate ca meritând
-să fie apărate; organizaţiile care vorbesc de "Linux" nu pomenesc
+Noi suntem aceia care vorbim despre libertate și comunitate ca meritând
+să fie apărate; organizațiile care vorbesc de "Linux" nu pomenesc
 de obicei aceste idealuri.
 Revistele de "Linux" sunt de obicei pline de reclame pentru software
 ne-liber; companiile care vând "Linux" adaugă sistemului software ne-liber;
-alte companii "sprijină Linux" prin aplicaţii ne-libere;
+alte companii "sprijină Linux" prin aplicații ne-libere;
 grupurile de utilizatori de "Linux" invită de obicei comis-voiajori
-să prezinte aceste aplicaţii.
-Oamenii din comunitatea noastră au cea mai bună şansă de a fi expuşi
-ideii de libertate şi hotărârii în cadrul Proiectului GNU.
+să prezinte aceste aplicații.
+Oamenii din comunitatea noastră au cea mai bună șansă de a fi expuși
+ideii de libertate și hotărârii în cadrul Proiectului GNU.
 </p>
 
 <p>
-Dar odată expuşi acestor idei, vor simţi oamenii că au legătură cu ele?
+Dar odată expuși acestor idei, vor simți oamenii că au legătură cu ele?
 </p>
 
 <p>
-Cei care ştiu că folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea
-o legatură directă între ei înşişi şi GNU.
-Nu vor fi de acord în mod automat cu filosofia noastră, dar cel puţin,
+Cei care știu că folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea
+o legatură directă între ei înșiși și GNU.
+Nu vor fi de acord în mod automat cu filosofia noastră, dar cel puțin,
 vor avea un motiv serios să se gândească la ea.
-Prin contrast, cei ce se consideră "utilizatori de Linux", şi cred că
+Prin contrast, cei ce se consideră "utilizatori de Linux", și cred că
 Proiectul GNU "a dezvoltat programe ce s-au dovedit folositoare în Linux",
-percep de obicei doar o relaţie tangenţială (indirectă) între GNU şi ei 
înşişi.
+percep de obicei doar o relație tangențială (indirectă) între GNU și ei 
înșiși.
 Ei ar putea ignora filosofia GNU când o întâlnesc.
 </p>
 
 <p>
-Proiectul GNU e idealist, şi oricine încurajază idealismul înfruntă azi
+Proiectul GNU e idealist, și oricine încurajază idealismul înfruntă azi
 o mare greutate: ideea răspindită ce încurajază oamenii să respingă
 idealismul ca fiind "nepractic".
 Idealismul nostru a fost foarte practic: este motivul pentru care avem un
 sistem de operare liber <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>.
-Cei care iubesc acest sistem ar trebui să ştie că idealismul nostru
+Cei care iubesc acest sistem ar trebui să știe că idealismul nostru
 l-a făcut posibil.
 </p>
 
 
 <p>
-Dacă "treaba" ar fi terminată, dacă n-ar mai fi alte implicaţii decât
-recunoaşterea, poate că ar fi mai înţelept să ignorăm această problemă.
-Dar nu suntem în această situaţie.
-Pentru a insufla oamenilor dorinţa de a face ceea ce e nevoie,
+Dacă "treaba" ar fi terminată, dacă n-ar mai fi alte implicații decât
+recunoașterea, poate că ar fi mai înțelept să ignorăm această problemă.
+Dar nu suntem în această situație.
+Pentru a insufla oamenilor dorința de a face ceea ce e nevoie,
 avem nevoie să ni se recunoască meritele pentru ceea ce am făcut deja.
-Vă rugăm ajutaţi-ne, referindu-vă la sistem ca
+Vă rugăm ajutați-ne, referindu-vă la sistem ca
 <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>.
 </p>
 
 <p>
-P.S. Pentru o explicaţie a istoriei denumirii sistemului
-<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> vedeţi
+P.S. Pentru o explicație a istoriei denumirii sistemului
+<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> vedeți
 <a 
href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.ro.html</a>.
-S-ar putea de asemenea să fiţi interesaţi să vedeţi cele mai frecvente
+S-ar putea de asemenea să fiți interesați să vedeți cele mai frecvente
 întrebări puse pe această temă în documentul nostru
 <a href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>.
 </p>
 
 <hr />
-<h4><a href="/gnu/gnu.html">Informaţii suplimentare despre Proiectul 
GNU</a></h4>
+<h4><a href="/gnu/gnu.html">Informații suplimentare despre Proiectul 
GNU</a></h4>
 <hr />
 
 <!-- All pages on the GNU web server should have the section about    -->
@@ -288,14 +288,14 @@
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>.
 Alte <a href="/home.ro.html#ContactInfo">metode de a contacta</a> FSF.
 <br />
-Trimiteţi comentarii şi corecţii despre aceste pagini de web la
+Trimiteți comentarii și corecții despre aceste pagini de web la
 <a href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>,
 </p>
 
 <p>
-Vedeţi documentul
+Vedeți documentul
 <a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaţii despre coordonarea şi contribuirea de traduceri ale
+pentru informații despre coordonarea și contribuirea de traduceri ale
 acestui articol.
 </p>
 
@@ -303,19 +303,19 @@
 Copyright &copy; 2000 Richard Stallman
 
 <p>
-Traducere de: Horaţiu German (<a 
href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>)
+Traducere de: Horațiu German (<a 
href="mailto:address@hidden";><em>address@hidden</em></a>)
 
 <p>
-Reproducerea exactă şi distribuirea acestui articol în întregime
-este permisă pe orice mediu fără indemnizaţii de autor,
-cu condiţia ca această notă să fie păstrată.
+Reproducerea exactă și distribuirea acestui articol în întregime
+este permisă pe orice mediu fără indemnizații de autor,
+cu condiția ca această notă să fie păstrată.
 </p>
 
 
 <p>
 Actualizat la:
 <!-- timestamp start -->
-$Date: 2006/03/31 16:01:41 $ $Author: puigpe $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
 <!-- timestamp end -->
 </p>
 </div>




reply via email to

[Prev in Thread] Current Thread [Next in Thread]