[Top][All Lists]
[Date Prev][Date Next][Thread Prev][Thread Next][Date Index][Thread Index]
www/gnu gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.ht...
From: |
Laurentiu Buzdugan |
Subject: |
www/gnu gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.ht... |
Date: |
Sat, 02 Jun 2007 02:20:46 +0000 |
CVSROOT: /web/www
Module name: www
Changes by: Laurentiu Buzdugan <buzdugan> 07/06/02 02:20:46
Modified files:
gnu : gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.html
why-gnu-linux.ro.html
Log message:
Replaced scedilla with scommabelow and tcedilla with tcommabelow
CVSWeb URLs:
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/gnu-history.ro.html?cvsroot=www&r1=1.3&r2=1.4
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/linux-and-gnu.ro.html?cvsroot=www&r1=1.7&r2=1.8
http://web.cvs.savannah.gnu.org/viewcvs/www/gnu/why-gnu-linux.ro.html?cvsroot=www&r1=1.4&r2=1.5
Patches:
Index: gnu-history.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/gnu-history.ro.html,v
retrieving revision 1.3
retrieving revision 1.4
diff -u -b -r1.3 -r1.4
--- gnu-history.ro.html 31 Mar 2007 15:29:49 -0000 1.3
+++ gnu-history.ro.html 2 Jun 2007 02:20:39 -0000 1.4
@@ -1,7 +1,7 @@
<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro" lang="ro">
<head>
-<title>ScurtÄ istorie a sistemului GNU - Proiectul GNU - FundaÅ£ia pentru
Software Liber (Free Software Foundation)</title>
+<title>ScurtÄ istorie a sistemului GNU - Proiectul GNU - FundaÈia pentru
Software Liber (Free Software Foundation)</title>
<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=utf-8"/>
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css"/>
<link rel="made" href="address@hidden"/>
@@ -23,7 +23,7 @@
ce are o compatibilitate originarÄ cu Unix.
<em><acronym>"GNU"</acronym></em> semnificÄ <em>"GNU Nu-i Unix"</em>.
<a href="http://www.stallman.org">Richard Stallman</a> a facut
-<a href="/gnu/initial-announcement.html">anunţul iniţial</a> al
+<a href="/gnu/initial-announcement.html">anunÈul iniÈial</a> al
Proiectului GNU in septembrie 1983. O versiune mai lungÄ, numitÄ
<a href="/gnu/manifesto.html">Manifestul GNU</a>,
a fost publicatÄ in septembrie 1985. Aceasta a fost tradusÄ Ã®n mai multe
@@ -31,99 +31,99 @@
</p>
<p>
-Numele <em>"GNU"</em> a fost ales fiindcÄ Ã®mplinea cîteva nÄzuinÅ£e:
+Numele <em>"GNU"</em> a fost ales fiindcÄ Ã®mplinea cîteva nÄzuinÈe:
în primul rînd, deoarece era un acronim recursiv pentru <em>"GNU Nu-i
Unix"</em>, apoi,
-pentru cÄ era un cuvînt adevÄrat, Åi, nu în ultimul rînd, deoarece era
hazliu de
+pentru cÄ era un cuvînt adevÄrat, Èi, nu în ultimul rînd, deoarece era
hazliu de
rostit (sau de <a
href="http://www.poppyfields.net/poppy/songs/gnu.html">cîntat</a>).
</p>
<p>
Cuvîntul <em>"liber"</em> din <em>"Software liber"</em> se referÄ la
-<a href="/philosophy/free-sw.ro.html">libertate</a> Åi nicidecum
-la preÅ£. PuteÅ£i la fel de bine plÄti pentru a obÅ£ine o copie
+<a href="/philosophy/free-sw.ro.html">libertate</a> Èi nicidecum
+la preÈ. PuteÈi la fel de bine plÄti pentru a obÈine o copie
a unui software GNU, precum o puteti dobîndi gratuit. Oricum,
-de îndatÄ ce aveÅ£i software-ul deÅ£ineÅ£i trei libertÄÅ£i esenÅ£iale.
Prima este libertatea
-de a copia programul Åi de a-l dÄrui prietenilor sau colegilor
dumneavoastrÄ;
-a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriţi, avînd acces deplin
asupra codului
-sÄu sursÄ, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa
îmbunÄtÄÅ£itÄ, contribuind
-astfel la dezvoltarea comunitÄÅ£ii. (DacÄ redistribuiÅ£i software GNU,
puteÅ£i percepe o taxÄ
-pentru transferul copiilor sau le puteti împÄrÅ£i gratuit.)
+de îndatÄ ce aveÈi software-ul deÈineÈi trei libertÄÈi esenÈiale.
Prima este libertatea
+de a copia programul Èi de a-l dÄrui prietenilor sau colegilor
dumneavoastrÄ;
+a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriÈi, avînd acces deplin
asupra codului
+sÄu sursÄ, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa
îmbunÄtÄÈitÄ, contribuind
+astfel la dezvoltarea comunitÄÈii. (DacÄ redistribuiÈi software GNU,
puteÈi percepe o taxÄ
+pentru transferul copiilor sau le puteti împÄrÈi gratuit.)
</p>
<p>
-Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numeÅte <em>"Proiectul
GNU"</em>.
-Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaÅte spiritul de
cooperare
+Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numeÈte <em>"Proiectul
GNU"</em>.
+Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaÈte spiritul de
cooperare
ce domnise la începuturi în comunitatea informaticÄ --- de a face
cooperarea din nou
-posibilÄ prin înlÄturarea piedicilor impuse în calea ei de cÄtre
deÅ£inÄtorii de
+posibilÄ prin înlÄturarea piedicilor impuse în calea ei de cÄtre
deÈinÄtorii de
software proprietar.
</p>
<p>
-Ãn 1971, cînd Richard Stallman Åi-a început cariera la MIT, el a lucrat
+Ãn 1971, cînd Richard Stallman Èi-a început cariera la MIT, el a lucrat
într-un grup ce utiliza exclusiv <a
href="/philosophy/free-sw.ro.html">software liber</a>.
-Chiar Åi companiile de software distribuiau deseori software liber.
Programatorii erau liberi
-sÄ colaboreze unul cu celÄlalt Åi o fÄceau adesea.
+Chiar Èi companiile de software distribuiau deseori software liber.
Programatorii erau liberi
+sÄ colaboreze unul cu celÄlalt Èi o fÄceau adesea.
</p>
<p>
Ãn anii '80, însÄ, aproape tot software-ul devenise
<a href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietar</a>,
-ceea ce înseamnÄ cÄ avea deÅ£inÄtori ce inhibau Åi interziceau cooperarea
între utilizatori.
-AceastÄ stare a fÄcut necasarÄ Ã®nfiinÅ£area Proiectului GNU.
+ceea ce înseamnÄ cÄ avea deÈinÄtori ce inhibau Èi interziceau cooperarea
între utilizatori.
+AceastÄ stare a fÄcut necasarÄ Ã®nfiinÈarea Proiectului GNU.
</p>
<p>
Orice computer are neapÄrat nevoie de un sistem de operare; dacÄ nu existÄ
un sistem de operare
-liber nu poÅ£i nici mÄcar sÄ Ã®ncepi sÄ Ã®l foloseÅti fÄrÄ a recurge la
software proprietar.
+liber nu poÈi nici mÄcar sÄ Ã®ncepi sÄ Ã®l foloseÈti fÄrÄ a recurge la
software proprietar.
De aceea primul pas pe calea Proiectului GNU trebuia neapÄrat sÄ fie crearea
unui
sistem de operare liber.
</p>
<p>
Am decis sÄ alcÄtuim sistemul de operare pentru a fi compatibil cu Unix
fiindcÄ
-planul sÄu general era deja verificat Åi portabil, Åi, în plus, deoarece
compatibilitatea
-ar fi uÅurat trecearea utilizatorilor de Unix cÄtre GNU.
+planul sÄu general era deja verificat Èi portabil, Èi, în plus, deoarece
compatibilitatea
+ar fi uÈurat trecearea utilizatorilor de Unix cÄtre GNU.
</p>
<p>
Un sistem de operarea asemenea Unix-ului înseamnÄ mult mai mult decît un
simplu nucleu;
el cuprinde, de asemenea, compilatoare, editoare, modelatoare de text,
-software de mail Åi multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de
operare complet
-este o muncÄ titanicÄ. Am început în 1984 Åi ne-a luat mulÅ£i ani.
+software de mail Èi multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de
operare complet
+este o muncÄ titanicÄ. Am început în 1984 Èi ne-a luat mulÈi ani.
<a href="http://fsf.org/">Fundatia Pentru Software Liber (FSF)</a> a fost
întemeiatÄ
in 1985, la început cu scopul de a strînge fonduri pentru Proiectul GNU.
</p>
<p>
-Proiectul iniÅ£ial s-a împlinit. PînÄ Ã®n 1990 reuÅisem sÄ Ã®ntemeiem sau
sÄ terminÄm toate elementele
-importante cu excepţia unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea
Unix-ului, a fost creat de
+Proiectul iniÈial s-a împlinit. PînÄ Ã®n 1990 reuÈisem sÄ Ã®ntemeiem sau
sÄ terminÄm toate elementele
+importante cu excepÈia unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea
Unix-ului, a fost creat de
Linus Torwalds în 1991, devenind software liber în 1992. Din îmbinarea
sistemului aproape complet
GNU cu nucleul Linux a rezultat un sistem de operare plenar: GNU/Linux. Se
estimeazÄ cÄ zeci
-de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware,
Debian, Red Hat Åi altele.
+de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware,
Debian, Red Hat Èi altele.
</p>
<p>
-însÄ Proiectul GNU nu se limiteazÄ doar la sistemul de operare. Noi nÄzuim
sÄ creÄm Åi sÄ furnizÄm
-o gamÄ largÄ de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori.
Aceasta include Åi
-software-ul aplicaţie. Urmaţi <a href="/directory">Directorul de software
liber</a>
-pentru a vedea un catalog de programe aplicaţii libere.
+însÄ Proiectul GNU nu se limiteazÄ doar la sistemul de operare. Noi nÄzuim
sÄ creÄm Èi sÄ furnizÄm
+o gamÄ largÄ de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori.
Aceasta include Èi
+software-ul aplicaÈie. UrmaÈi <a href="/directory">Directorul de software
liber</a>
+pentru a vedea un catalog de programe aplicaÈii libere.
</p>
<p>
-De asemenea, dorim sÄ furnizÄm software Åi pentru cei ce nu sunt experÅ£i
în informaticÄ.
-De aceea, am creat <a href="http://www.gnome.org">o interfaÅ£Ä graficÄ</a>
menitÄ a-i
+De asemenea, dorim sÄ furnizÄm software Èi pentru cei ce nu sunt experÈi
în informaticÄ.
+De aceea, am creat <a href="http://www.gnome.org">o interfaÈÄ graficÄ</a>
menitÄ a-i
sprijini pe începÄtori în folosirea sistemului GNU.
</p>
<p>
-Mai mult, dorim sÄ creÄm jocuri Åi alte programe recreative. Mai multe
jocuri libere sunt deja
+Mai mult, dorim sÄ creÄm jocuri Èi alte programe recreative. Mai multe
jocuri libere sunt deja
disponibile.
</p>
<p>
-Cît de departe poate pÄÅi software-ul liber? Nu existÄ hotare decît
atunci cînd
-legi precum cele ce reglementeazÄ drepturile de autor interzic cu
desÄvîrÅire
-existenÅ£a sa. AspiraÅ£ia noastrÄ absolutÄ este sÄ fÄurim software liber
pentru
+Cît de departe poate pÄÈi software-ul liber? Nu existÄ hotare decît
atunci cînd
+legi precum cele ce reglementeazÄ drepturile de autor interzic cu
desÄvîrÈire
+existenÈa sa. AspiraÈia noastrÄ absolutÄ este sÄ fÄurim software liber
pentru
toate lucrurile pe care utilizatorii de computere doresc sÄ le
îndeplineascÄ, lÄsînd astfel
software-ul proprietar o simplÄ amintire întunecatÄ.
</p>
@@ -144,20 +144,20 @@
<!-- PLEASE UPDATE THE LIST AT THE BOTTOM (OR TOP) OF THE PAGE TOO! -->
[
<a
href="/gnu/gnu-history.bg.html">български</a>
<!-- Bulgarian -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.ca.html">Català </a> <!-- Catalan -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.ca.html">CatalÄ </a> <!-- Catalan -->
| <a href="/gnu/gnu-history.zh-cn.html">ç®ä½ä¸æ</a> <!--
Chinese(Simplified) -->
| <a href="/gnu/gnu-history.zh-tw.html">ç¹é«ä¸æ</a> <!--
Chinese(Traditional) -->
| <a href="/gnu/gnu-history.cs.html">Äesky</a> <!-- Czech -->
| <a href="/gnu/gnu-history.html">English</a>
-| <a href="/gnu/gnu-history.es.html">Español</a> <!-- Spanish -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.fr.html">Français</a> <!-- French -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.es.html">Espaıol</a> <!-- Spanish -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.fr.html">Franħais</a> <!-- French -->
| <a href="/gnu/gnu-history.id.html">Bahasa Indonesia</a> <!-- Indonesian
-->
| <a href="/gnu/gnu-history.it.html">Italiano</a> <!-- Italian -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.ja.html">æ¥æ¬èª</a> <!-- Japanese -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.ja.html">æ¥æ¬èÈ</a> <!-- Japanese -->
| <a href="/gnu/gnu-history.ko.html">íêµì´</a> <!-- Korean -->
| <a href="/gnu/gnu-history.pl.html">Polski</a> <!-- Polish -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.pt.html">Português</a> <!-- Portuguese -->
-| <a href="/gnu/gnu-history.sr.html">СÑпÑки</a> <!-- Serbian -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.pt.html">PortuguÄÈs</a> <!-- Portuguese -->
+| <a href="/gnu/gnu-history.sr.html">СÑпÑÐÈи</a> <!-- Serbian -->
| <a href="/gnu/gnu-history.sv.html">Svenska</a> <!-- Swedish -->
]
<!-- PLEASE UPDATE THE LIST AT THE BOTTOM (OR TOP) OF THE PAGE TOO! -->
@@ -171,18 +171,18 @@
</p>
<p>
-VÄ rugÄm sÄ trimiteÅ£i întrebÄrile Åi nelÄmuririle dumneavoastrÄ
privitoare la FSF & GNU la
+VÄ rugÄm sÄ trimiteÈi întrebÄrile Èi nelÄmuririle dumneavoastrÄ
privitoare la FSF & GNU la
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>.
-Exista de asemenea Åi <a href="/home.ro.html#ContactInfo">alte cÄi de a
contacta</a> FSF.
+Exista de asemenea Èi <a href="/home.ro.html#ContactInfo">alte cÄi de a
contacta</a> FSF.
<br/>
-VÄ rugÄm sÄ trimiteÅ£i legÄturi destrÄmate Åi alte greÅeli (sau
sugestii) la
+VÄ rugÄm sÄ trimiteÈi legÄturi destrÄmate Èi alte greÈeli (sau
sugestii) la
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>.
</p>
<p>
-VÄ rugÄm sÄ citiÅ£i
+VÄ rugÄm sÄ citiÈi
<a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaÅ£ii asupra coordonÄrii Åi trimiterii de traduceri ale acestui
articol.
+pentru informaÈii asupra coordonÄrii Èi trimiterii de traduceri ale acestui
articol.
</p>
<p>
@@ -194,14 +194,14 @@
preserved.
<br/>
Reproducerea si distribuirea întregului articol este
-permisÄ pe orice suport cu condiÅ£ia ca aceastÄ notÄ
+permisÄ pe orice suport cu condiÈia ca aceastÄ notÄ
sÄ fie pÄstratÄ.
</p>
<p>
Adus la zi:
<!-- timestamp start -->
-$Date: 2007/03/31 15:29:49 $ $Author: yavor $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
<!-- timestamp end -->
</p>
Index: linux-and-gnu.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/linux-and-gnu.ro.html,v
retrieving revision 1.7
retrieving revision 1.8
diff -u -b -r1.7 -r1.8
--- linux-and-gnu.ro.html 31 Mar 2007 15:29:49 -0000 1.7
+++ linux-and-gnu.ro.html 2 Jun 2007 02:20:39 -0000 1.8
@@ -4,7 +4,7 @@
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro">
<head>
-<title>Linux Åi GNU - Proiectul GNU - (FSF - Free Software Foundation)</title>
+<title>Linux Èi GNU - Proiectul GNU - (FSF - Free Software Foundation)</title>
<meta http-equiv="content-type" content='text/html; charset=utf-8' />
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css" />
<link rev="made" href="address@hidden" />
@@ -21,7 +21,7 @@
<p><a href="#translations">Traduceri</a> ale acestei pagini</p>
-<h3>Linux Åi Proiectul GNU</h3>
+<h3>Linux Èi Proiectul GNU</h3>
<p><strong>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard
Stallman</a></strong></p>
<p>
@@ -33,43 +33,43 @@
<p>
Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificatÄ a
<a href="/philosophy/categories.ro.html#TheGNUsystem">sistemului GNU (18k
-caractere)</a> în fiecare zi, fÄrÄ sÄ o Åtie.
+caractere)</a> în fiecare zi, fÄrÄ sÄ o Ètie.
Printr-o întorsÄturÄ ciudatÄ a evenimentelor, versiunea de GNU care
este folositÄ pe scarÄ largÄ astÄzi este mai ales cunoscutÄ ca
-``Linux'' Åi mulÅ£i utilizatori nu sunt conÅtienÅ£i de amploarea
+``Linux'' Èi mulÈi utilizatori nu sunt conÈtienÈi de amploarea
conexiunilor sale cu <a href="/gnu/gnu-history.ro.html">Proiectul GNU</a>.
</p>
<p>
-ExistÄ Ã®ntr-adevÄr un Linux; iar aceÅti oameni îl folosesc, dar el
+ExistÄ Ã®ntr-adevÄr un Linux; iar aceÈti oameni îl folosesc, dar el
nu este sistemul de operare.
Linux este un kernel: programul din sistem care alocÄ resursele
computerului altor programe care sunt executate.
-Kernelul este o parte esenÅ£ialÄ a unui sistem de operare, dar un
-kernel de unul singur nu se poate folosi; el poate funcţiona numai
+Kernelul este o parte esenÈialÄ a unui sistem de operare, dar un
+kernel de unul singur nu se poate folosi; el poate funcÈiona numai
ca parte a unui întreg sistem de operare.
-Linux este în mod uzual folosit în combinaţie cu sistemul de
-operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcţionând
-ca Åi kernelul sÄu.
+Linux este în mod uzual folosit în combinaÈie cu sistemul de
+operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcÈionând
+ca Èi kernelul sÄu.
</p>
<p>
-MulÅ£i utilizatori nu sunt conÅtienÅ£i de distincÅ£ia dintre kernel, care
-este Linux, Åi întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea ``Linux''.
-Folosirea ambiguÄ a numelui nu promoveazÄ Ã®nÅ£elegerea conceptelor.
-AceÅti utilizatori adesea cred cÄ Linus Torvalds a dezvoltat
+MulÈi utilizatori nu sunt conÈtienÈi de distincÈia dintre kernel, care
+este Linux, Èi întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea ``Linux''.
+Folosirea ambiguÄ a numelui nu promoveazÄ Ã®nÈelegerea conceptelor.
+AceÈti utilizatori adesea cred cÄ Linus Torvalds a dezvoltat
întregul sistem de operare în 1991, cu un pic de ajutor.
</p>
<p>
-Programatorii în general Åtiu cÄ Linux este un kernel.
+Programatorii în general Ètiu cÄ Linux este un kernel.
Dar întrucât ei au auzit de asemenea întregul sistem numit ``Linux'',
ei adeseori imagineazÄ o istorie care ar justifica numirea întregului
sistem dupÄ kernel.
-De exemplu mulÅ£i cred cÄ odatÄ ce Linus Torvalds a terminat
+De exemplu mulÈi cred cÄ odatÄ ce Linus Torvalds a terminat
de scris Linux, kernelul, utilizatorii sÄi au cÄutat alt software
-liber disponibil cu care acesta sÄ funcÅ£ioneze, Åi au descoperit
+liber disponibil cu care acesta sÄ funcÈioneze, Èi au descoperit
cÄ (din purÄ Ã®ntâmplare) aproape tot ceea ce era necesar pentru
a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.
</p>
@@ -83,9 +83,9 @@
<a href="/gnu/manifesto.ro.html">Manifestul GNU (31k caractere)</a>
a formulat ca scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului,
numit GNU.
-<a href="/gnu/initial-announcement.ro.html">Anunţul iniţial</a>
-al Proiectului GNU schiÅ£eazÄ de asemenea unele dintre planurile
-iniţiale ale sistemului GNU.
+<a href="/gnu/initial-announcement.ro.html">AnunÈul iniÈial</a>
+al Proiectului GNU schiÈeazÄ de asemenea unele dintre planurile
+iniÈiale ale sistemului GNU.
PânÄ Ã®n momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape terminat.
</p>
@@ -96,28 +96,28 @@
De exemplu Linus Torvalds a decis sÄ scrie un kernel similar Unix-ului
(Linux);
Donald Knuth a decis sÄ scrie un program pentru formatarea textelor (TeX);
Bob Scheifler a decis sÄ scrie un sistem de ferestre (X Window).
-Este natural sÄ mÄsurÄm contribuÅ£ia acestui tip de proiecte prin
+Este natural sÄ mÄsurÄm contribuÈia acestui tip de proiecte prin
programele specifice care au rezultat din proiect.
</p>
<p>
-DacÄ am încerca sÄ mÄsurÄm contribuÅ£ia Proiectului GNU în acest fel,
+DacÄ am încerca sÄ mÄsurÄm contribuÈia Proiectului GNU în acest fel,
ce putem concluziona?
-Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat cÄ Ã®n ``distribuÅ£ia Linux''
+Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat cÄ Ã®n ``distribuÈia Linux''
pe care o generau
<a href="/philosophy/categories.ro.html#GNUsoftware">software-ul GNU</a>
-constituia cea mai mare parte din conţinut, aproximativ 28% din
+constituia cea mai mare parte din conÈinut, aproximativ 28% din
totalul codului sursÄ, iar aceasta includea unele componente
-esenÅ£iale majore, fÄrÄ de care sistemul nu ar exista.
+esenÈiale majore, fÄrÄ de care sistemul nu ar exista.
Linux în sine era aproximativ 3%.
-AÅa cÄ dacÄ ar fi sÄ se aleagÄ un nume pentru sistem pe baza celor
+AÈa cÄ dacÄ ar fi sÄ se aleagÄ un nume pentru sistem pe baza celor
care au scris programele din sistem, cea mai potrivitÄ alegere
individualÄ ar fi ``GNU''.
</p>
<p>
-Dar noi nu credem cÄ aceasta este metoda corectÄ de soluÅ£ionare a problemei.
-Proiectul GNU nu a fost Åi nu este un proiect pentru dezvoltarea
+Dar noi nu credem cÄ aceasta este metoda corectÄ de soluÈionare a problemei.
+Proiectul GNU nu a fost Èi nu este un proiect pentru dezvoltarea
de pachete software specifice.
Nu a fost un proiect pentru
<a href="/software/gcc/gcc.html">dezvoltarea unui compilator C</a>,
@@ -128,31 +128,31 @@
</p>
<p>
-MulÅ£i oameni au fÄcut contribuÅ£ii majore la software-ul liber
-din sistem Åi ei toÅ£i meritÄ sÄ le acordÄm credit.
+MulÈi oameni au fÄcut contribuÈii majore la software-ul liber
+din sistem Èi ei toÈi meritÄ sÄ le acordÄm credit.
Dar motivul pentru care el este <em>un sistem integrat</em> -
-Åi nu doar o colecÅ£ie de programe utilitare - este pentru cÄ
+Èi nu doar o colecÈie de programe utilitare - este pentru cÄ
Proiectul GNU a fost menit sÄ creeze unul.
Noi am fÄcut o listÄ de programe necesare pentru a forma
un sistem liber <em>complet</em> iar apoi sistematic am gÄsit,
scris, sau gÄsit oameni sÄ scrie programele de pe listÄ.
-Noi am scris componentele esenţiale dar mai puţin
-senzaÅ£ionale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul Åi
-linker-ul, pentru cÄ nu poÅ£i avea un sistem fÄrÄ ele.
+Noi am scris componentele esenÈiale dar mai puÈin
+senzaÈionale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul Èi
+linker-ul, pentru cÄ nu poÈi avea un sistem fÄrÄ ele.
Unele componente ale sistemului nostru, uneltele pentru programare,
au devenit populare pe cont propriu printre programatori, dar noi
am scris multe componente care nu sunt unelte <a href="#nottools">(2)</a>.
-Am dezvoltat chiar Åi un joc de Åah, GNU Chess (Åah), pentru cÄ
-un sistem complet are nevoie Åi de jocuri bune.
+Am dezvoltat chiar Èi un joc de Èah, GNU Chess (Èah), pentru cÄ
+un sistem complet are nevoie Èi de jocuri bune.
</p>
<p>
PânÄ pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltÄ Ã®ntregul sistem,
-cu excepÅ£ia kernelului (Åi lucram de asemenea la kernel, numit
+cu excepÈia kernelului (Èi lucram de asemenea la kernel, numit
<a href="/software/hurd/hurd.html">GNU Hurd</a>, care ruleazÄ bazat pe Mach).
-Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilÄ decât ne aÅteptam;
+Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilÄ decât ne aÈteptam;
<a href="/software/hurd/hurd-and-linux.html">GNU Hurd a început
-sÄ funcÅ£ioneze corespunzÄtor în 2001</a>.
+sÄ funcÈioneze corespunzÄtor în 2001</a>.
Noi ne pregÄtim acum sÄ distribuim actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.
</p>
@@ -169,61 +169,61 @@
GNU copyleft. These tools aren't in the distribution - ask me (or GNU)
for more info."</a></p>
-Din fericire d-voastrÄ nu a trebuit sÄ aÅteptaÅ£i pentru Hurd,
+Din fericire d-voastrÄ nu a trebuit sÄ aÈteptaÈi pentru Hurd,
pentru cÄ Linux a fost disponibil.
Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut ultimul gol major în sistem.
Oamenii au putut atunci pune laolaltÄ Linux împreunÄ cu sistemul GNU
-pentru a obţine un sistem liber complet: o versiune a sistemului GNU
+pentru a obÈine un sistem liber complet: o versiune a sistemului GNU
bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux.
Notele de distribuire ale Linux-ului au recunoscut cÄ Linux era un kernel,
-folosit cu pÄrÅ£i din GNU:
+folosit cu pÄrÈi din GNU:
<a
href="http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/Historic/old-versions/RELNOTES-0.01">
-"Multe dintre uneltele folosite cu Linux sunt software GNU Åi sunt
-sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în distribuţie - cereţi-mi mie
-(sau proiectului GNU) informaţii suplimentare."</a>
+"Multe dintre uneltele folosite cu Linux sunt software GNU Èi sunt
+sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în distribuÈie - cereÈi-mi mie
+(sau proiectului GNU) informaÈii suplimentare."</a>
</p>
<p>
A le pune laolaltÄ sunÄ simplu, dar nu a fost o treabÄ elementarÄ.
Unele componente GNU<a href="#somecomponents">(3)</a> au avut nevoie
-de schimbÄri substaÅ£iale pentru a funcÅ£iona cu Linux.
-Integrarea unui sistem complet într-o distribuÅ£ie care sÄ meargÄ ca
+de schimbÄri substaÈiale pentru a funcÈiona cu Linux.
+Integrarea unui sistem complet într-o distribuÈie care sÄ meargÄ ca
``scoasÄ din cutie'' a fost de asemenea un efort major.
-Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare Åi
+Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare Èi
boot-are a sistemului, o problemÄ pe care noi n-am tratat-o
pentru cÄ noi nu atinsesem încÄ acel nivel.
-Oamenii care au dezvoltat diversele distribuţii ale sistemului
-au fÄcut o contribuÅ£ie substanÅ£ialÄ.
+Oamenii care au dezvoltat diversele distribuÈii ale sistemului
+au fÄcut o contribuÈie substanÈialÄ.
</p>
<p>
-Proiectul GNU suportÄ atât sistemele GNU/Linux cât Åi
-<em>sistemul</em> GNU - chiar Åi cu fonduri.
+Proiectul GNU suportÄ atât sistemele GNU/Linux cât Èi
+<em>sistemul</em> GNU - chiar Èi cu fonduri.
Noi am contribuit fonduri pentru rescrierea extensiilor legate
de Linux pentru biblioteca GNU C, astfel încât ele sunt astÄzi bine
integrate iar cele mai noi sisteme GNU/Linux folosesc aceste
biblioteci fÄrÄ nici o schimbare.
-Noi am mai contribuit fonduri pentru una dintre etapele iniţiale
-ale distribuţiei Debian GNU/Linux.
+Noi am mai contribuit fonduri pentru una dintre etapele iniÈiale
+ale distribuÈiei Debian GNU/Linux.
</p>
<p>
Noi folosim astÄzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare
-parte a muncii noastre Åi sperÄm cÄ Åi d-voastrÄ faceÅ£i la fel.
-Dar vÄ rugÄm nu încurcaÅ£i publicul folosind numele ``Linux'' în mod
ambiguu.
-Linux este kernelul, unul din componentele majore esenţiale ale sistemului.
-Sistemul ca un întreg este mai mult sau mai puţin sistemul GNU,
+parte a muncii noastre Èi sperÄm cÄ Èi d-voastrÄ faceÈi la fel.
+Dar vÄ rugÄm nu încurcaÈi publicul folosind numele ``Linux'' în mod
ambiguu.
+Linux este kernelul, unul din componentele majore esenÈiale ale sistemului.
+Sistemul ca un întreg este mai mult sau mai puÈin sistemul GNU,
cu Linux adÄugat.
-Când vorbiÅ£i despre aceastÄ combinaÅ£ie, vÄ rugÄm numiÅ£i-o ``GNU/Linux''.
+Când vorbiÈi despre aceastÄ combinaÈie, vÄ rugÄm numiÈi-o ``GNU/Linux''.
<p>
-DacÄ doriÅ£i sÄ creeaÅ£i o legÄturÄ despre ``GNU/Linux'' pentru
-viitoare referinÅ£e, aceastÄ paginÄ Åi
+DacÄ doriÈi sÄ creeaÈi o legÄturÄ despre ``GNU/Linux'' pentru
+viitoare referinÈe, aceastÄ paginÄ Èi
<a href="/gnu/the-gnu-project.ro.html">
http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.ro.html</a>
sunt alegeri bune.
-DacÄ vÄ referiÅ£i la Linux, kernelul, Åi doriÅ£i sÄ adÄugaÅ£i o legÄturÄ
-pentru viitoare referinţe,
+DacÄ vÄ referiÈi la Linux, kernelul, Èi doriÈi sÄ adÄugaÈi o legÄturÄ
+pentru viitoare referinÈe,
<a href="http://foldoc.doc.ic.ac.uk/foldoc/foldoc.cgi?Linux">
http://foldoc.doc.ic.ac.uk/foldoc/foldoc.cgi?Linux</a>
este un URL bun de folosit.
@@ -232,7 +232,7 @@
<p>
Addendum: Pe lângÄ GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent
un sistem de operare similar Unix-ului.
-Acest sistem este cunoscut ca BSD, Åi a fost dezvoltat la UC Berkeley.
+Acest sistem este cunoscut ca BSD, Èi a fost dezvoltat la UC Berkeley.
Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit liber la începutul anilor
90.
Un sistem de operare liber care existÄ astÄzi este aproape sigur
fie o variantÄ a sistemului GNU, fie un fel de sistem BSD.
@@ -241,21 +241,21 @@
<p>
Oamenii întreabÄ uneori dacÄ BSD este de asemenea o versiune de GNU,
cum este GNU/Linux.
-Programatorii BSD au fost inspiraÅ£i sÄ facÄ codul lor software liber
+Programatorii BSD au fost inspiraÈi sÄ facÄ codul lor software liber
dupÄ exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din partea
-activiÅtilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
-foarte puţin în comun cu GNU.
-Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, aÅa cum Åi GNU Åi
-variantele sale folosesc unele programe BSD; totuÅi, luate pe ansamblu,
+activiÈtilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
+foarte puÈin în comun cu GNU.
+Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, aÈa cum Èi GNU Èi
+variantele sale folosesc unele programe BSD; totuÈi, luate pe ansamblu,
ele sunt douÄ sisteme diferite care au evoluat separat.
-Programatorii BSD nu au scris un kernel Åi nu l-au adÄugat
-sistemului GNU, aÅa cÄ un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situaÅ£iei.
+Programatorii BSD nu au scris un kernel Èi nu l-au adÄugat
+sistemului GNU, aÈa cÄ un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situaÈiei.
</p>
<p>
-[DacÄ doriÅ£i sÄ aflaÅ£i mai multe despre aceastÄ chestiune,
-puteÅ£i citi Åi pagina noastrÄ de ``întrebÄri puse frecvent'',
+[DacÄ doriÈi sÄ aflaÈi mai multe despre aceastÄ chestiune,
+puteÈi citi Èi pagina noastrÄ de ``întrebÄri puse frecvent'',
<a href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>.]
</p>
@@ -263,19 +263,19 @@
<h4>Note:</h4>
<ol>
<li>
-<a name="unexciting">Aceste componente mai puţin senzaţionale dar
esenţiale</a>
-includ asambler-ul GNU, GAS, Åi linker-ul, GLD, amândouÄ sunt acum
+<a name="unexciting">Aceste componente mai puÈin senzaÈionale dar
esenÈiale</a>
+includ asambler-ul GNU, GAS, Èi linker-ul, GLD, amândouÄ sunt acum
parte a pachetului <a href="/software/binutils/">GNU Binutils</a>,
-<a href="/software/tar/">GNU tar</a>, Åi altele.
+<a href="/software/tar/">GNU tar</a>, Èi altele.
</li>
<li>
<a name="nottools">De exemplu</a>, Bourne Again SHell-ul (BASH),
interpretorul PostScript
-<a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>, Åi
+<a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>, Èi
<a href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a> nu sunt
unelte de programare.
-AÅa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, Åi GNU Chess.
+AÈa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, Èi GNU Chess.
</li>
<li>
@@ -343,33 +343,33 @@
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>.
Alte <a href="/home.ro.html#ContactInfo">metode de a contacta</a> FSF.
<br />
-TrimiteÅ£i comentarii Åi corecÅ£ii despre aceste pagini de web la
+TrimiteÈi comentarii Èi corecÈii despre aceste pagini de web la
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>,
</p>
<p>
-Vedeţi documentul
+VedeÈi documentul
<a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaÅ£ii despre coordonarea Åi contribuirea de traduceri ale
+pentru informaÈii despre coordonarea Èi contribuirea de traduceri ale
acestui articol.
</p>
<p>
Copyright (C) 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Richard M. Stallman
<br />
-Reproducerea exactÄ Åi distribuirea acestui articol în întregime
-este permisÄ pe orice mediu fÄrÄ indemnizaÅ£ii de autor,
-cu condiÅ£ia ca aceastÄ notÄ sÄ fie pÄstratÄ.
+Reproducerea exactÄ Èi distribuirea acestui articol în întregime
+este permisÄ pe orice mediu fÄrÄ indemnizaÈii de autor,
+cu condiÈia ca aceastÄ notÄ sÄ fie pÄstratÄ.
</p>
<p>
-Traducere de: Laurenţiu Buzdugan
+Traducere de: LaurenÈiu Buzdugan
</p>
<p>
Actualizat la:
<!-- timestamp start -->
-$Date: 2007/03/31 15:29:49 $ $Author: yavor $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
Index: why-gnu-linux.ro.html
===================================================================
RCS file: /web/www/www/gnu/why-gnu-linux.ro.html,v
retrieving revision 1.4
retrieving revision 1.5
diff -u -b -r1.4 -r1.5
--- why-gnu-linux.ro.html 31 Mar 2006 16:01:41 -0000 1.4
+++ why-gnu-linux.ro.html 2 Jun 2007 02:20:39 -0000 1.5
@@ -4,7 +4,7 @@
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="ro">
<head>
-<title>De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundaţia pentru Software Liber (FSF
- Free Software Foundation)</title>
+<title>De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - FundaÈia pentru Software Liber (FSF
- Free Software Foundation)</title>
<meta http-equiv="content-type" content='text/html; charset=utf-8' />
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="/gnu.css" />
<link rev="made" href="address@hidden" />
@@ -32,27 +32,27 @@
<h3>Ce-i într-un nume?</h3>
<p>
-Numele implicÄ Ã®nÅ£elesuri; opÅ£iunea noastrÄ pentru nume determinÄ
-înÅ£elesul exprimÄrii noastre.
-Un nume nepotrivit creazÄ oamenilor impresii greÅite.
+Numele implicÄ Ã®nÈelesuri; opÈiunea noastrÄ pentru nume determinÄ
+înÈelesul exprimÄrii noastre.
+Un nume nepotrivit creazÄ oamenilor impresii greÈite.
Un trandafir miroase la fel de frumos indiferent de nume, dar dacÄ
-îl numeÅti stilou, oamenii vor fi dezamÄgiÅ£i încercând sÄ scrie cu el.
-Iar dacÄ numeÅti stilourile "trandafiri", oamenii nu-Åi vor da seama
+îl numeÈti stilou, oamenii vor fi dezamÄgiÈi încercând sÄ scrie cu el.
+Iar dacÄ numeÈti stilourile "trandafiri", oamenii nu-Èi vor da seama
la ce folosesc.
-DacÄ denumeÅti sistemul nostru de operare "Linux", acest lucru genereazÄ
-o idee eronatÄ despre originea sistemului, istoria Åi scopul sÄu.
-DacÄ denumeÅti sistemul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>,
-numele transmite (deÅi nu chiar în detaliu) un înÅ£eles corect.
+DacÄ denumeÈti sistemul nostru de operare "Linux", acest lucru genereazÄ
+o idee eronatÄ despre originea sistemului, istoria Èi scopul sÄu.
+DacÄ denumeÈti sistemul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>,
+numele transmite (deÈi nu chiar în detaliu) un înÈeles corect.
</p>
<p>
Dar conteazÄ asta pentru comunitatea noastrÄ?
-Este important ca oamenii sÄ Åtie originea, istoria Åi scopul sistemului?
-Da, pentru cÄ oamenii care uitÄ istoria sunt deseori condamnaÅ£i sÄ o
repete.
+Este important ca oamenii sÄ Ètie originea, istoria Èi scopul sistemului?
+Da, pentru cÄ oamenii care uitÄ istoria sunt deseori condamnaÈi sÄ o
repete.
Lumea LiberÄ ce s-a dezvoltat în jurul sistemului
<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-nu este în siguranÅ£Ä; problemele care ne-au impus sÄ dezvoltÄm GNU nu
-au fost complet eradicate, Åi ele ameninÅ£Ä sÄ revinÄ.
+nu este în siguranÈÄ; problemele care ne-au impus sÄ dezvoltÄm GNU nu
+au fost complet eradicate, Èi ele ameninÈÄ sÄ revinÄ.
</p>
<p>
@@ -62,58 +62,58 @@
<blockquote><p>
<em>
- Admiţând cÄ Proiectul GNU meritÄ aprecieri pentru aceasta muncÄ,
meritÄ
+ AdmiÈând cÄ Proiectul GNU meritÄ aprecieri pentru aceasta muncÄ,
meritÄ
supÄrarea când oamenii nu recunosc acest fapt? Nu e mai important cÄ
treaba a fost fÄcutÄ, decât cine a fÄcut-o? Ar trebui sÄ te
relaxezi, sÄ
- fii mulÅ£umit de treaba bine fÄcutÄ, Åi sÄ nu-Å£i pese de aprecieri.
+ fii mulÈumit de treaba bine fÄcutÄ, Èi sÄ nu-Èi pese de aprecieri.
</em>
</p></blockquote>
<p>
-Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situaÅ£ia de aÅa naturÄ: treaba
sÄ
-fie terminatÄ, Åi ar fi vreme de relaxat.
+Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situaÈia de aÈa naturÄ: treaba
sÄ
+fie terminatÄ, Èi ar fi vreme de relaxat.
Ce bine ar fi dacÄ ar fi adevÄrat!
-Dar provocÄri sunt din abundenÅ£Ä, Åi nu e acum vremea sÄ neglijÄm
viitorul.
-Puterea comunitÄÅ£ii noastre se bazeazÄ pe asumarea responsabilitaÅ£ii
-pentru libertate Åi cooperare.
+Dar provocÄri sunt din abundenÈÄ, Èi nu e acum vremea sÄ neglijÄm
viitorul.
+Puterea comunitÄÈii noastre se bazeazÄ pe asumarea responsabilitaÈii
+pentru libertate Èi cooperare.
Folosind numele <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> e
-un mod de a pÄstra în minte Åi de a informa pe alÅ£ii despre aceste
obiective.
+un mod de a pÄstra în minte Èi de a informa pe alÈii despre aceste
obiective.
</p>
<p>
Este posibil sÄ se scrie software liber de bunÄ calitate fÄrÄ a avea în
minte
GNU; multe lucruri bune s-au fÄcut de asemenea în numele Linux-ului.
-Dar, încÄ de la incepÅ£ie, "Linux" a avut o filosofie care nu a pus accentul
+Dar, încÄ de la incepÈie, "Linux" a avut o filosofie care nu a pus accentul
pe libertatea de a coopera.
Pe mÄsurÄ ce numele e folosit tot mai des de industrie, vom avea
-Åi mai multe probleme sÄ Ã®l conectÄm cu spiritul comunitÄÅ£ii.
+Èi mai multe probleme sÄ Ã®l conectÄm cu spiritul comunitÄÈii.
</p>
<p>
O mare provocare pentru viitorul software-ului liber vine din
-tendinÅ£a firmelor distribuitoare de "Linux" de a adÄuga software
+tendinÈa firmelor distribuitoare de "Linux" de a adÄuga software
ne-liber <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>-ului
-în numele puterii Åi uÅurinÅ£ei în exploatare.
-Toate distribuţiile comerciale majore fac acest lucru; nici o companie
-nu produce o distribuÅ£ie în întregime liberÄ.
+în numele puterii Èi uÈurinÈei în exploatare.
+Toate distribuÈiile comerciale majore fac acest lucru; nici o companie
+nu produce o distribuÈie în întregime liberÄ.
Majoritatea nu indicÄ Ã®n mod explicit pachetele de software ne-liber din
-distribuţiile lor.
-MulÅ£i dezvoltÄ software ne-liber Åi-l adaugÄ sistemului.
+distribuÈiile lor.
+MulÈi dezvoltÄ software ne-liber Èi-l adaugÄ sistemului.
Ãn mod scandalos, unii fac reclamÄ sistemelor "Linux" care sunt
-licentiaÅ£e pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multÄ
+licentiaÈe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multÄ
libertate ca Windows-ul lui Microsoft.
</p>
<p>
-Unii justificÄ adÄugarea de software ne-liber în numele "popularitÄÅ£ii
-Linux-ului", de fapt preţuind mai mult popularitatea decât libertatea.
-Uneori, acest fapt e recunoscut pe faÅ£Ä.
+Unii justificÄ adÄugarea de software ne-liber în numele "popularitÄÈii
+Linux-ului", de fapt preÈuind mai mult popularitatea decât libertatea.
+Uneori, acest fapt e recunoscut pe faÈÄ.
De exemplu, în revista Wired Magazine, Robert McMillan,
-editorul Linux Magazine, declarÄ cÄ "simte cÄ miÅcarea spre programe
+editorul Linux Magazine, declarÄ cÄ "simte cÄ miÈcarea spre programe
cu open source ar trebui sÄ fie dictatÄ de motive tehnice, mai degrabÄ
decât cele politice".
Iar CEO-ul de la Caldera a incitat în mod deschis utilizatorii
-sÄ nu mai aibÄ ca obiectiv libertatea Åi sÄ lucreze în schimb
+sÄ nu mai aibÄ ca obiectiv libertatea Èi sÄ lucreze în schimb
pentru "popularitatea Linux-ului".
</p>
<!--Link is dead
@@ -124,122 +124,122 @@
<p>
AdÄugând software ne-liber sistemului
<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-poate mÄri popularitatea, dacÄ prin popularitate înÅ£elegem numÄrul
-de persoane care folosesc o combinaţie
-<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> Åi software ne-liber.
-Dar în acelaÅi timp, încurajazÄ Ã®n mod implicit comunitatea sÄ accepte
-software-ul ne-liber ca pe un lucru bun, Åi a uita Å£elul libertÄÅ£ii.
-N-are sens sÄ conduci mai repede dacÄ nu poÅ£i rÄmâne pe Åosea.
+poate mÄri popularitatea, dacÄ prin popularitate înÈelegem numÄrul
+de persoane care folosesc o combinaÈie
+<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> Èi software ne-liber.
+Dar în acelaÈi timp, încurajazÄ Ã®n mod implicit comunitatea sÄ accepte
+software-ul ne-liber ca pe un lucru bun, Èi a uita Èelul libertÄÈii.
+N-are sens sÄ conduci mai repede dacÄ nu poÈi rÄmâne pe Èosea.
<p>
Când programele ne-libere adÄugate sunt o bibliotecÄ ori o unealtÄ de
programare, ele pot deveni o capcanÄ pentru dezvoltatorii de software liber.
Când ei scriu software care depinde de pachete ne-libere, programele
lor nu pot face parte dintr-un sistem total liber.
-Motif Åi Qt au afectat în acest mod multe programe libere în trecut,
-creând probleme a cÄror rezolvare a luat ani mulÅ£i.
+Motif Èi Qt au afectat în acest mod multe programe libere în trecut,
+creând probleme a cÄror rezolvare a luat ani mulÈi.
Problema cu Motif nu e încÄ rezolvatÄ Ã®n totalitate, din moment ce
-LessTif mai are nevoie de îmbunÄtÄÅ£iri (oferiÅ£i-vÄ voluntari!).
+LessTif mai are nevoie de îmbunÄtÄÈiri (oferiÈi-vÄ voluntari!).
Un efect similar îl are acum varianta Java ne-liberÄ de la Sun.
</p>
<p>
-DacÄ comunitatea noastrÄ continuÄ sÄ se miÅte în aceastÄ direcÅ£ie,
+DacÄ comunitatea noastrÄ continuÄ sÄ se miÈte în aceastÄ direcÈie,
ar putea transforma viitorul <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>
-într-un mozaic de componente libere Åi ne-libere.
-Ãn cinci ani, în mod cert vom mai avea software liber din belÅug;
-dar dacÄ nu suntem atenÅ£i, cu greu va fi utilizabil fÄrÄ software-ul
-ne-liber pe care utilizatorii se aÅteaptÄ sÄ-l gÄseascÄ inclus.
-DacÄ aÅa ceva se va întâmpla, campania noastrÄ pentru libertate va fi
eÅuat.
+într-un mozaic de componente libere Èi ne-libere.
+Ãn cinci ani, în mod cert vom mai avea software liber din belÈug;
+dar dacÄ nu suntem atenÈi, cu greu va fi utilizabil fÄrÄ software-ul
+ne-liber pe care utilizatorii se aÈteaptÄ sÄ-l gÄseascÄ inclus.
+DacÄ aÈa ceva se va întâmpla, campania noastrÄ pentru libertate va fi
eÈuat.
</p>
<p>
DacÄ producerea de programe alternative libere ar fi o simplÄ problemÄ
-de programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai uÅoarÄ
-pe mÄsurÄ ce resursele comunitÄÅ£ii cresc.
-Dar suntem ameninÅ£aÅ£i de obstacole ce tind sÄ facÄ acest lucru mai dificil:
+de programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai uÈoarÄ
+pe mÄsurÄ ce resursele comunitÄÈii cresc.
+Dar suntem ameninÈaÈi de obstacole ce tind sÄ facÄ acest lucru mai dificil:
legi care interzic software-ul liber.
-Pe masurÄ ce patentele pe software se înmulÅ£esc (vezi
petition.eurolinux.org,
-Åi semneaz-o!), Åi legi ca DMCA (Legea privind drepturile de autor pentru
+Pe masurÄ ce patentele pe software se înmulÈesc (vezi
petition.eurolinux.org,
+Èi semneaz-o!), Èi legi ca DMCA (Legea privind drepturile de autor pentru
produse digitale în noul mileniu în S.U.A.) sunt folosite ca sÄ se
interzicÄ
dezvoltarea de software liber pentru utilizÄri importante, cum ar fi
vizionarea DVD-urilor sau ascultarea "stream"-urilor RealAudio, nu ne rÄmâne
-alt mod de a lupta împotriva formatelor de date patentate Åi secrete
+alt mod de a lupta împotriva formatelor de date patentate Èi secrete
decât <strong>respingerea programelor ne-libere care le utilizeazÄ</strong>.
</p>
<p>
-Ãnfruntarea acestor provocÄri va cere eforturi susÅ£inute.
+Ãnfruntarea acestor provocÄri va cere eforturi susÈinute.
Dar mai presus de orice avem nevoie, ca sÄ Ã®nfruntÄm orice fel de provocare,
-sÄ preÅ£uim libertatea de a colabora.
-Nu ne putem aÅtepta ca simpla dorinÅ£Ä pentru software puternic Åi fiabil
+sÄ preÈuim libertatea de a colabora.
+Nu ne putem aÈtepta ca simpla dorinÈÄ pentru software puternic Èi fiabil
sÄ motiveze oamenii sÄ contribuie din greu.
Avem nevoie de acea hotÄrâre pe care o au oamenii când luptÄ pentru
libertatea
-lor Åi a comunitÄÅ£ii lor, hotÄrârea de a duce lupta peste ani, pânÄ la
capÄt.
+lor Èi a comunitÄÈii lor, hotÄrârea de a duce lupta peste ani, pânÄ la
capÄt.
</p>
<p>
-Acest Å£el Åi aceastÄ hotÄrâre izvorÄsc în comunitatea noastrÄ Ã®n
special
+Acest Èel Èi aceastÄ hotÄrâre izvorÄsc în comunitatea noastrÄ Ã®n
special
din Proiectul GNU.
-Noi suntem aceia care vorbim despre libertate Åi comunitate ca meritând
-sÄ fie apÄrate; organizaÅ£iile care vorbesc de "Linux" nu pomenesc
+Noi suntem aceia care vorbim despre libertate Èi comunitate ca meritând
+sÄ fie apÄrate; organizaÈiile care vorbesc de "Linux" nu pomenesc
de obicei aceste idealuri.
Revistele de "Linux" sunt de obicei pline de reclame pentru software
ne-liber; companiile care vând "Linux" adaugÄ sistemului software ne-liber;
-alte companii "sprijinÄ Linux" prin aplicaÅ£ii ne-libere;
+alte companii "sprijinÄ Linux" prin aplicaÈii ne-libere;
grupurile de utilizatori de "Linux" invitÄ de obicei comis-voiajori
-sÄ prezinte aceste aplicaÅ£ii.
-Oamenii din comunitatea noastrÄ au cea mai bunÄ ÅansÄ de a fi expuÅi
-ideii de libertate Åi hotÄrârii în cadrul Proiectului GNU.
+sÄ prezinte aceste aplicaÈii.
+Oamenii din comunitatea noastrÄ au cea mai bunÄ ÈansÄ de a fi expuÈi
+ideii de libertate Èi hotÄrârii în cadrul Proiectului GNU.
</p>
<p>
-Dar odatÄ expuÅi acestor idei, vor simÅ£i oamenii cÄ au legÄturÄ cu ele?
+Dar odatÄ expuÈi acestor idei, vor simÈi oamenii cÄ au legÄturÄ cu ele?
</p>
<p>
-Cei care Åtiu cÄ folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea
-o legaturÄ directÄ Ã®ntre ei înÅiÅi Åi GNU.
-Nu vor fi de acord în mod automat cu filosofia noastrÄ, dar cel puÅ£in,
+Cei care Ètiu cÄ folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea
+o legaturÄ directÄ Ã®ntre ei înÈiÈi Èi GNU.
+Nu vor fi de acord în mod automat cu filosofia noastrÄ, dar cel puÈin,
vor avea un motiv serios sÄ se gândeascÄ la ea.
-Prin contrast, cei ce se considerÄ "utilizatori de Linux", Åi cred cÄ
+Prin contrast, cei ce se considerÄ "utilizatori de Linux", Èi cred cÄ
Proiectul GNU "a dezvoltat programe ce s-au dovedit folositoare în Linux",
-percep de obicei doar o relaÅ£ie tangenÅ£ialÄ (indirectÄ) între GNU Åi ei
înÅiÅi.
+percep de obicei doar o relaÈie tangenÈialÄ (indirectÄ) între GNU Èi ei
înÈiÈi.
Ei ar putea ignora filosofia GNU când o întâlnesc.
</p>
<p>
-Proiectul GNU e idealist, Åi oricine încurajazÄ idealismul înfruntÄ azi
+Proiectul GNU e idealist, Èi oricine încurajazÄ idealismul înfruntÄ azi
o mare greutate: ideea rÄspinditÄ ce încurajazÄ oamenii sÄ respingÄ
idealismul ca fiind "nepractic".
Idealismul nostru a fost foarte practic: este motivul pentru care avem un
sistem de operare liber <a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>.
-Cei care iubesc acest sistem ar trebui sÄ Åtie cÄ idealismul nostru
+Cei care iubesc acest sistem ar trebui sÄ Ètie cÄ idealismul nostru
l-a fÄcut posibil.
</p>
<p>
-DacÄ "treaba" ar fi terminatÄ, dacÄ n-ar mai fi alte implicaÅ£ii decât
-recunoaÅterea, poate cÄ ar fi mai înÅ£elept sÄ ignorÄm aceastÄ problemÄ.
-Dar nu suntem în aceastÄ situaÅ£ie.
-Pentru a insufla oamenilor dorinţa de a face ceea ce e nevoie,
+DacÄ "treaba" ar fi terminatÄ, dacÄ n-ar mai fi alte implicaÈii decât
+recunoaÈterea, poate cÄ ar fi mai înÈelept sÄ ignorÄm aceastÄ problemÄ.
+Dar nu suntem în aceastÄ situaÈie.
+Pentru a insufla oamenilor dorinÈa de a face ceea ce e nevoie,
avem nevoie sÄ ni se recunoascÄ meritele pentru ceea ce am fÄcut deja.
-VÄ rugÄm ajutaÅ£i-ne, referindu-vÄ la sistem ca
+VÄ rugÄm ajutaÈi-ne, referindu-vÄ la sistem ca
<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a>.
</p>
<p>
-P.S. Pentru o explicaţie a istoriei denumirii sistemului
-<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> vedeţi
+P.S. Pentru o explicaÈie a istoriei denumirii sistemului
+<a href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">GNU/Linux</a> vedeÈi
<a
href="/gnu/linux-and-gnu.ro.html">http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.ro.html</a>.
-S-ar putea de asemenea sÄ fiÅ£i interesaÅ£i sÄ vedeÅ£i cele mai frecvente
+S-ar putea de asemenea sÄ fiÈi interesaÈi sÄ vedeÈi cele mai frecvente
întrebÄri puse pe aceastÄ temÄ Ã®n documentul nostru
<a href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>.
</p>
<hr />
-<h4><a href="/gnu/gnu.html">Informaţii suplimentare despre Proiectul
GNU</a></h4>
+<h4><a href="/gnu/gnu.html">InformaÈii suplimentare despre Proiectul
GNU</a></h4>
<hr />
<!-- All pages on the GNU web server should have the section about -->
@@ -288,14 +288,14 @@
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>.
Alte <a href="/home.ro.html#ContactInfo">metode de a contacta</a> FSF.
<br />
-TrimiteÅ£i comentarii Åi corecÅ£ii despre aceste pagini de web la
+TrimiteÈi comentarii Èi corecÈii despre aceste pagini de web la
<a href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>,
</p>
<p>
-Vedeţi documentul
+VedeÈi documentul
<a href="/server/standards/README.translations.html">Translations README</a>
-pentru informaÅ£ii despre coordonarea Åi contribuirea de traduceri ale
+pentru informaÈii despre coordonarea Èi contribuirea de traduceri ale
acestui articol.
</p>
@@ -303,19 +303,19 @@
Copyright © 2000 Richard Stallman
<p>
-Traducere de: Horaţiu German (<a
href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>)
+Traducere de: HoraÈiu German (<a
href="mailto:address@hidden"><em>address@hidden</em></a>)
<p>
-Reproducerea exactÄ Åi distribuirea acestui articol în întregime
-este permisÄ pe orice mediu fÄrÄ indemnizaÅ£ii de autor,
-cu condiÅ£ia ca aceastÄ notÄ sÄ fie pÄstratÄ.
+Reproducerea exactÄ Èi distribuirea acestui articol în întregime
+este permisÄ pe orice mediu fÄrÄ indemnizaÈii de autor,
+cu condiÈia ca aceastÄ notÄ sÄ fie pÄstratÄ.
</p>
<p>
Actualizat la:
<!-- timestamp start -->
-$Date: 2006/03/31 16:01:41 $ $Author: puigpe $
+$Date: 2007/06/02 02:20:39 $ $Author: buzdugan $
<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
[Prev in Thread] |
Current Thread |
[Next in Thread] |
- www/gnu gnu-history.ro.html linux-and-gnu.ro.ht...,
Laurentiu Buzdugan <=